Boala Parkinson: ce este, din ce cauze apare și ce metode de tratament există

Boala Parkinson

Boala Parkinson se numără printre afecțiunile întâlnite cel mai des cu care se confruntă persoanele în varsta, o tulburare neurodegenerativă care evoluează progresiv și care poate influența dramatic viața bolnavilor, mai ales atunci când nu este monitorizată și ținută cu atenție sub control.

În general, boala debutează în jurul vârstei de 60-65 de ani, dar există și cazuri în care simptomele sale se manifestă mai devreme. Parkinsonul este o afecțiune dificilă, complexă, motiv pentru care, în cele ce urmează, vă prezentăm în detaliu ce este, ce cauzează boala, cum poate fi recunoscută cu ușurință, dar și care sunt metodele de tratament și de prevenție recomandate.

  • Ce este boala Parkinson
  • Care sunt simptomele bolii Parkinson
  • Care sunt cauzele bolii Parkinson
  • Cum se pune diagnosticul și care sunt stadiile bolii Parkinson
  • Cum evoluează boala Parkinson și ce complicații pot apărea
  • Ce tratament există pentru Parkinson
  • Care sunt metodele de prevenție a bolii Parkinson

Ce este boala Parkinson

Pe scurt, Parkinson este o boală neurodegenerativă (ține de sistemul nervos), care afectează funcțiile motorii ale corpului. Altfel spus, cei care suferă de Parkinson încep să se miște mai greu, să se deplaseze, să vorbească și să gesticuleze cu dificultate.

La început, semnele bolii nu sunt foarte vizibile și pot fi trecute cu vederea, fiind puse adesea pe seama oboselii ori a vârstei. În timp, pe măsură ce boala evoluează, simptomele devin tot mai pronunțate și încep să-și pună amprenta asupra calității vieții celui ce suferă de Parkinson.

Un alt aspect important de precizat este că această boală nu este vindecabilă. Există medicamente ce contribuie la ameliorarea manifestărilor, iar la nevoie, medicul poate sugera inclusiv o intervenție chirurgicală menită să îmbunătățească simptomele. Însă cert este că, indiferent de tratamentul ales, odată ce a fost declanșată, boala Parkinson nu poate fi complet vindecată.

Care sunt simptomele bolii Parkinson

Debutul și semnele Parkinsonului diferă de la o persoană la alta. Simptomele de început sunt, uneori, atât de discrete, încât trec neobservate. Alteori, sunt confundate cu cele ale altor afecțiuni și abia atunci când se manifestă cu intensitate, ajung să dea de bănuit.

Printre simptomele care ar trebui să ridice semne de întrebare se numără:

  • Tremorul, care presupune prezența unor mișcări necontrolate de deget, mâini sau picioare;
  • Rigiditatea musculară, acea senzație de înțepenire a corpului, imposibilitatea de a te mișca, la care se alătură o durere musculară mai mult sau mai puțin pronunțată;
  • Bradikinezia sau lentoarea în mișcare și mers, care se traduce printr-o încetinire a celor mai banale gesturi pe care o persoană le face în fiecare zi, de la realizarea unor pași la ridicarea din pat sau de pe scaun;
  • Manifestarea redusă sau chiar pierderea completă a unor reflexe și mișcări automate, cum ar fi clipitul sau legănarea mâinilor pe lângă corp;
  • Schimbarea ritmului și a capacității de a vorbi, ceea ce înseamnă că discursul devine mult mai lent, domol, uneori chiar neclar;
  • Modificarea scrisului, pentru că boala Parkinson îngreunează inclusiv capacitatea unei persoane de a scrie de mână;
  • Problemele coordonării fizice, având în vedere că cei care suferă de Parkinson își păstrează mai greu echilibrul și sunt mai predispuși să se împiedice și să cadă mai des;
  • Schimbarea posturii, o ușoară încovoiere a spatelui care se observă în rândul celor bolnavi de Parkinson;
  • Tulburări ale somnului, un simptom asociat cu nenumărate afecțiuni, dar care se manifestă și în cazul Parkinson.

Simptome Parkinson

Care sunt cauzele bolii Parkinson

Atunci când boala Parkinson se instalează, unele celule nervoase din creier încep să se degradeze și chiar să moară. Potrivit Mayo Clinic, când acești neuroni responsabili inclusiv pentru producția de dopamină dispar, și producția acestei substanțe esențiale pentru buna funcționare a funcțiilor cognitive scade. Iar când nivelul dopaminei scade, activitatea creierului nu se mai desfășoară în parametri normali, de unde și apariția unor simptome tipice bolii (tremorul, lentoarea în mișcare, tulburarea capacității de a vorbi etc.).

Chiar și așa, nu există încă o cauză concretă care să explice de ce se produce această deteriorare a neuronilor. Există, însă, câțiva factori de risc ce pot juca un rol-cheie în apariția și progresia acestei afecțiuni:

  • Factorii genetici. Da, genele pot fi responsabile pentru transmiterea bolii Parkinson, dar asta se întâmplă mai degrabă atunci când există în familie mai multe persoane ce suferă de o astfel de tulburare;
  • Factorii de mediu. Expunerea masivă la anumite medii ori substanțe toxice pe parcursul vieții poate conduce, de asemenea, la dezvoltarea bolii Parkinson;
  • Nivelul scăzut al dopaminei. Absența acestei substanțe poate provoca dereglări semnificative în creier și poate favoriza instalarea Parkinsonului;
  • Prezența corpurilor Lewy la nivelul creierului. Acestea sunt niște formațiuni de proteine de tip alpha-synuclein, care apar în interiorul celulelor nervoase, perturbând activitatea acestora și provocând schimbări de ritm, mișcare și comportament;
  • Un alt factor de risc pentru Parkinson este și sexul persoanei, pentru că bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea bolii decât femeile;
  • Vârsta. Există și excepții, desigur, însă, de regulă, boala Parkinson apare în special la persoanele trecute de 60 de ani.

Cum se pune diagnosticul și care sunt stadiile bolii Parkinson

Așa cum nu există o cauză concretă a declanșării afecțiunii, nu există nici măcar o metodă clară de diagnosticare a bolii Parkinson. Însă, cu ajutorul medicului neurolog, se poate ajunge la o concluzie. În primul rând, se face o analiză a istoricului medical, urmată de o evaluare a simptomelor, plus o examinare fizică și neurologică.

De asemenea, medicul poate recomanda analize suplimentare sau o tomografie cu emisie de pozitroni (PET scan), o metodă de imagistică avansată, care permite verificarea celulelor nervoase care produc dopamină.

De cele mai multe ori, însă, anamneza și examenul medical sunt îndeajuns pentru stabilirea diagnosticului de Parkinson.

În plus, trebuie menționat și faptul că diagnosticul poate fi influențat și de stadiul bolii, pentru că, în stadiul I, de exemplu, simptomele nu sunt la fel de vizibile ca în stadiul III. Iată care sunt etapele de progresie ale afecțiunii Parkinson:

  • Stadiul I: simptomele bolii sunt încă într-o fază incipientă și nu afectează desfășurarea activităților de zi cu zi. Pot apărea un ușor tremor, o schimbare de postură (încovoierea spatelui), o mai mare dificultate a mersului, a mișcărilor, acestea manifestându-se mai mult pe o singură parte a corpului;
  • Stadiul II: simptomele se agravează și sunt resimțite de ambele părți ale corpului, rigiditatea musculară este mult mai pronunțată;
  • Stadiul III: în cea de-a treia etapă a bolii Parkinson, începe să apară problema pierderii de echilibru, mișcările sunt făcute tot mai lent. Bolnavul încă se mai poate descurca pe cont propriu, dar poate avea dificultăți în ceea ce privește unele acțiuni, cum sunt îmbrăcatul sau mutatul unor obiecte;
  • Stadiul IV: în această fază, simptomele sunt severe, tremorul, dezechilibrul fizic, dificultatea de a vorbi se manifestă foarte pregnant. Bolnavii de Parkinson aflați în stadiul IV nu mai reușesc să se descurce singuri, au nevoie de ajutor și de asistență în aproape fiecare moment, inclusiv pentru a putea merge;
  • Stadiul V: degradarea fizică atinge punctul culminant în această etapă, rigiditatea musculară este atât de puternică, încât bolnavul nici nu mai poate să se deplaseze, motiv pentru care are nevoie de un scaun cu rotile. Supravegherea lui permanentă este obligatorie.

Cum evoluează boala Parkinson și ce complicații pot apărea

Boala Parkinson poate evolua rapid, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Depistarea la timp a problemei și luarea unor măsuri urgente (tratament, schimbări în ceea ce privește stilul de viață) sunt primii pași care ar trebui făcuți pentru ținerea sub control a bolii, pentru limitarea efectelor sale.

Tulburarea Parkinson favorizează și apariția unor complicații precum:

  • Probleme la înghițirea alimentelor și acumularea unei cantități mari de salivă ca urmare a incapacității de a înghiți mâncarea;
  • Dificultatea de a mesteca alimentele, din cauza mușchilor slăbiți care nu își mai pot îndeplini rolul, o acțíune care poate duce la slăbirea întregului organism;
  • Instalarea depresiei, pentru că o boală cum este Parkinsonul, care îi transformă pe oameni în pacienți dependenți de alte persoane pentru a se descurca, provoacă numeroase frustrări, teamă, anxietate;
  • Probleme cognitive, imposibilitatea de a reține lucruri, de a gândi ca înainte, o consecință a degradării celulelor neuronale;
  • Disfuncțiile vezicii urinare, care duc la incontinență urinară, ca urmare a slăbirii mușchilor pelvini;
  • Schimbări ale tensiunii arteriale, care pot cauza amețeli și chiar leșin;
  • Oboseala, pentru că boala Parkinson implică și un nivel scăzut al energiei corpului;
  • Durerile musculare, care se pot manifesta din cauza faptului că mușchii rămân blocați, înțepeniți, contractați pentru mai multă vreme.

Ce tratament există pentru Parkinson

Primul lucru care ar trebui precizat la acest capitol este că nu există un tratament care să vindece complet această boală. Medicamentele, în schimb, pot ajuta semnificativ la controlul simptomelor. În unele cazuri, medicul poate recomanda inclusiv intervenția chirurgicală, dar și schimbări în stilul de viață, inclusiv efectuarea regulată a unor exerciții fizice pentru întărirea mușchilor și corectarea posturii.

În ceea ce privește medicamentele, sunt recomandate cele care pot crește nivelul dopaminei din creier și cele care ajută la controlul funcțiilor motorii. Levodopa este cel mai eficient remediu folosit în cazurile de Parkinson, o substanță naturală care ajunge la creier și se transformă în dopamină. Medicamentele trebuie, însă, prescrise de medic, în urma unei examinări minuțioase și luate în mod constant, astfel încât să se prevină agravarea bolii.

Cât despre intervențiile chirurgicale în cazurile de Parkinson, trebuie spus că cea mai eficientă și utilizată în momentul de față este stimularea creierului (deep brain stimulation), în urma căreia chirurgul inserează electrozi într-o parte specifică a creierului, iar apoi îi conectează la un generator implantat în piept, în zona claviculei, dispozitiv care transmite impulsuri electrice la creier, acestea având rolul de a reduce manifestarea simptomelor de Parkinson.

Tratament Parkinson

Care sunt metodele de prevenție a bolii Parkinson

Boala Parkinson nu are o cauză exactă asupra căreia să se poată acționa cu scopul prevenirii ei. Însă există soluții atât pentru menținerea unui stil de viață sănătos pe tot parcursul vieții, cât și pentru monitorizarea atentă și gestionarea corectă a simptomelor.

  • Exercițiile fizice realizate în mod constant. Nu mai este un secret pentru nimeni că sportul este benefic pentru sănătate, așa că aceasta este prima recomandare în prevenirea Parkinsonului, a atrofierii mușchilor și a altor boli. În plus, mișcarea contribuie și la stimularea producției de dopamină de la nivelul creierului;
  • O alimentație sănătoasă, bogată în fibre, proteine, minerale și vitamine. Chiar dacă nu există vreun studiu care să identifice o legătură concretă între alimente și Parkinson, o dietă corectă și bogată din punct de vedere nutrițional va contribui la întărirea organismului și îi va oferi acestuia doza de energie pentru a lupta împotriva unor boli;
  • Odihna adecvată. Bolnavii de Parkinson se confruntă frecvent cu o acută lipsă de energie, iar efortul pe care ei îl depun pentru a realiza diferite activități este foarte solicitant. Prin urmare, somnul de calitate și micile pauze de relaxare sunt esențiale pentru păstrarea stării lor de sănătate în condiții cât mai bune.

În concluzie, bolnavii de Parkinson au nevoie de o atenție specială, atât în primele stadii ale bolii, cât și după ce afecțiunea se agravează, când îngrijirea și supravegherea lor constantă sunt obligatorii. O persoană care să le fie alături în cea mai mare parte a timpului și să le ofere susținerea necesară este un ajutor de nădejde, chiar indispensabil, motiv pentru care The Care Hub oferă soluții flexibile și accesibile pentru a avea grijă de cei dragi. De fiecare dată!

Foto: Shutterstock.com

2 Thoughts on “Boala Parkinson: ce este, din ce cauze apare și ce metode de tratament există”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *