Accidentul vascular cerebral: simptome, tratament și recuperare

Publicat: 27 ianuarie 2022 / Actualizat: 3 aprilie 2022

Absolventă a Facultății de Farmacie și cu o experiență bogată în domeniul medical, Roxana își dorește să dea mai departe pasiunea ei pentru cunoaștere, îngrijire și comunicare cu pacienții și familia acestora. În viziunea ei, orice problemă medicală poate fi înțeleasă și acceptată mai ușor, atâta vreme cât este expusă pe înțelesul fiecăruia dintre noi.

accident vascular recuperare

Stilul de viață stresant, alimentația nepotrivită, precum și afecțiunile cronice netratate corespunzător pot duce la probleme serioase de sănătate, așa cum este accidentul vascular cerebral. Din nefericire, rata de mortalitate a acestei tulburări este una ridicată și, în același timp, aproape o treime dintre pacienții care suferă un accident vascular cerebral ajung imobilizați la pat. Despre cum puteți recunoaște un accident vascular, dar și despre tratamentul indicat în această afecțiune, puteți afla din rândurile de mai jos.

Înscrieți-vă la newsletter-ul nostru

Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală ce are loc atunci când se produce obstrucția sau ruptura unui vas de sânge la nivel cerebral. Astfel, oxigenarea creierului este îngreunată și, dacă pacientul nu primește îngrijiri medicale în scurt timp, celulele cerebrale încep să moară, putând conduce la dizabilitate sau chiar deces. Această problemă medicală mai este cunoscută și sub numele de ictus cerebral, infarct cerebral sau atac cerebral.

Atacul cerebral – cauze și factori de risc

Este dificil de stabilit cu exactitate cauza declanșării unui accident vascular, fiind rezultatul unui proces complex de degradare a stării de sănătate. Deseori, cauzele accidentelor vasculare evoluează lent, într-un timp îndelungat, fără a genera neapărat simptome. Printre cele mai frecvente cauze se numără următoarele:

  • hipertensiunea arterială – un pacient ce are, în mod constant, presiunea arterială peste limitele normale, prezintă șanse crescute să sufere un accident vascular cerebral;
  • ateroscleroza – excesul de colesterol din circulație ajunge să se depună pe pereții vaselor de sânge, sub forma plăcilor de aterom, îngreunând circulația sanguină;
  • trombozele – îngustarea sau blocarea vaselor de sânge poate avea loc și din cauza cheagurilor de sânge care se formează la nivel cerebral sau care migrează de-a lungul sistemului circulator.

La declanșarea atacurilor cerebrale mai contribuie și alți factori, care predispun pacientul la o astfel de problemă de sănătate:

  • fumatul – studiile de specialitate au dovedit că fumătorii au o predispoziție ridicată față de declanșarea unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic acut, din cauza afectării vasculare provocate de către acest obicei;
  • consumul de alimente bogate în grăsimi – o dietă bogată în lipide produce un dezechilibru sever al nivelurilor normale de colesterol, iar atunci când valorile de LDL colesterol, respectiv HDL colesterol nu mai corespund limitelor normale, se pot forma depuneri pe vasele sanguine;
  • diabetul;
  • afecțiunile cardiovasculare (insuficiență cardiacă, malformații ale inimii, tulburări circulatorii);
  • tratamentele hormonale prelungite, precum administrarea de contraceptive orale, cresc riscul de tromboze și, deci, de atacuri cerebrale;
  • afecțiunile endocrine, așa cum sunt disfuncțiile tiroidiene, pot dezechilibra metabolismul lipidic;
  • obezitatea;
  • stilul de viață sedentar și/sau stresant;
  • vârsta avansată – odată cu depășirea vârstei de 55 de ani, apare o predispoziție crescută la dezvoltarea de boli cardiovasculare, respectiv accidente vasculare;
  • istoric familial de accident vascular cerebral sau infarct de miocard – o persoană care a avut în familie cazuri de accident vascular este, la rândul său, expusă riscului de a suferi de aceeași problemă de sănătate.

Tipuri de accident vascular cerebral

Se disting trei mari tipuri de accidente vasculare cerebrale: accidentul vascular ischemic, accidentul vascular hemoragic, respectiv accidentul ischemic tranzitoriu. Acestea se deosebesc între ele atât prin factorul declanșator, cât și prin prisma duratei episodului ischemic.

AVC ischemic

Atunci când un fragment dintr-o placă de aterom sau un cheag de sânge obstrucționează circulația sângelui la nivelul creierului, are loc procesul numit ischemie cerebrală. În acest mod, se produce accidentul vascular cerebral ischemic (AVC ischemic), care este și cea mai frecventă formă de atac cerebral.

AVC hemoragic

Accidentul vascular cerebral de tip hemoragic se produce atunci când are loc ruptura unei artere de la nivelul creierului, celulele cerebrale fiind inundate de sânge, fapt ce le afectează în mod sever activitatea. Acest tip de accident vascular poate fi cauzat de o hemoragie cerebrală sau de o sângerare apărută la nivel subarahnoidian, aceasta din urmă putând fi cauzată de un traumatism cranio-cerebral sau de ruperea unui anevrism. De asemenea, apariția unui AVC hemoragic poate avea drept factori favorizanți administrarea de medicamente anticoagulante în mod necorespunzător sau hipertensiunea arterială.

Accident ischemic tranzitoriu (AIT)

Un AVC tranzitoriu este acel tip de accident vascular în care ischemia are caracter temporar, având o durată de doar câteva minute. Accidentele tranzitorii se mai numesc și mini accidente vasculare, putând trece neobservate, de multe ori. Odată îndepărtat blocajul arterei respective, simptomele se remit, starea pacientului revenind la normal, în scurt timp. Cu toate acestea, un AIT poate prevesti producerea unui accident vascular mai pronunțat, în viitor, motiv pentru care este deosebit de important ca pacientul să se adreseze medicului imediat ce a identificat simptomele unui posibil accident vascular tranzitoriu și să urmeze indicațiile de tratament primite de la specialist.

accident vascular diagnostic

Simptomele accidentului vascular

Cele mai concrete semne și simptome ale accidentului vascular cerebral sunt grupate sub numele formulei F.A.S.T., date de inițialele din limba engleză ale următoarelor situații:

  • Face (față) – dacă aspectul feței pacientului este unul asimetric, cel mai probabil a suferit un accident vascular. O metodă simplă de a verifica acest lucru este cea prin care pacientului i se cere să zâmbească. Dacă acesta nu își poate ridica simetric colțurile gurii, diagnosticul de AVC este foarte probabil;
  • Arms (brațe) – simetria se aplică și în cazul acestei metode, când pacientul este rugat să ridice ambele brațe deasupra capului. Dacă nu reușește să ridice unul dintre brațe sau le ridică în mod inegal, acest lucru constituie un semnal de alarmă;
  • Speech (vorbire) – pacientul nu poate repeta propoziții simple sau are dificultăți de pronunție;
  • Time (timp) – deși nu reprezintă o metodă de identificare a accidentului vascular, timpul este un aspect deosebit de important de reținut, în cazul în care o persoană suferă un accident vascular. Deoarece, în cazul acestei afecțiuni, fiecare minut contează, dacă observați aceste manifestări la cineva, apelați cât mai repede serviciul de urgență (112).

Tabloul clinic general al accidentului vascular cerebral include următoarele semne și simptome:

  • dificultăți în vorbire (pacientul nu pronunță cuvintele corect sau se exprimă în fraze lipsite de sens);
  • dificultate în a înțelege ce spun persoanele din jur;
  • tulburări de echilibru;
  • tulburări de vedere;
  • senzație de amorțeală pe o parte a corpului, ce poate afecta fața, mâna și/sau piciorul;
  • paralizie pe una din părțile corpului (semipareză);
  • dureri de cap;
  • amețeli, stare de confuzie;
  • greață, vărsături;
  • uneori, pierderea cunoștinței.

Accidentul vascular cerebral poate genera complicații pe termen scurt sau lung (AVC sechelar), ce afectează serios calitatea vieții pacientului. Astfel, o persoană care a suferit un accident vascular se poate confrunta cu unele dintre aceste complicații:

  • paralizie temporară sau definitivă;
  • dificultăți de înghițire;
  • tulburări psiho-emoționale (depresie, anxietate, tulburări de comportament), uneori, soldate cu manifestări extreme, precum tentativa de suicid;
  • afectarea memoriei, uneori, cu caracter permanent;
  • durere neuropată cronică.

Pacienții care rămân cu sechele motorii nu se pot îngriji singuri, unii dintre ei având nevoie de asistență de specialitate, asigurată de personal calificat. Perioada critică după AVC variază în funcție de tipul și de gravitatea acestuia, dar și de starea generală de sănătate a pacientului afectat.

Tratament și recuperare

Stabilirea tratamentului pentru accidentul vascular cerebral depinde, în mare măsură, de tipul de accident vascular, de afecțiunile preexistente, precum și de potențialele complicații generate de către respectivul atac cerebral. Astfel, abordarea terapeutică a accidentului vascular include:

  • tratamentul medicamentos – în general, medicamentele recomandate în cazul unui pacient cu accident vascular au ca rol principal prevenirea unui alt asemenea eveniment. Acestea includ medicamente antiagregante plachetare sau anticoagulante, care previn formarea de cheaguri pe vasele de sânge. De asemenea, medicul specialist poate decide să apeleze la administrarea unor medicamente antihipertensive, hipocolesterolemiante sau vasodilatatoare periferice (vincamina, nicergolina, ginkgo biloba);
  • tratamentul chirurgical – în unele cazuri, este necesară intervenția de urgență, pe cale chirurgicală, pentru îndepărtarea cheagului de sânge responsabil ori pentru oprirea sângerării;
  • recuperarea fizică – un pacient care a rămas cu deficiențe motorii în urma accidentului vascular are nevoie de recuperare fizică, acesta fiind un proces de durată, până la apariția unor rezultate îmbucurătoare;
  • consilierea psihologică este un aspect deloc de neglijat, în special în cazul pacienților care au dezvoltat tulburări psiho-emoționale în urma accidentului vascular. Mulți pacienți se simt neputincioși atunci când rămân cu o dizabilitate din această cauză, fie ea și temporară. De asemenea, există și cazuri când persoanele afectate rămân cu dureri dificil de suportat. În astfel de situații, pacienții care au suferit un accident vascular devin predispuși la dezvoltarea de stări anxioase sau depresive și necesită tratament și consiliere corespunzătoare.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Odată cu tratamentul medicamentos menit să prevină un accident vascular, sunt necesare adoptarea unui stil de viață activ, a unei alimentații sănătoase, precum și menținerea unui nivel redus al stresului. De asemenea, renunțarea la fumat este esențială pentru pacienții aflați în grupele de risc, așa cum este și urmarea corectă a tratamentului recomandat pentru afecțiunile ce pot evolua către un accident vascular cerebral.

Alimentația în accidentul vascular cerebral

Pentru o strategie eficientă de tratare și prevenție a acestei probleme de sănătate, un aspect ce necesită atenție sporită este alimentația în accidentul vascular cerebral. Se vor evita, pe cât de mult posibil, alimentele bogate în grăsimi saturate (unt, smântână, alimente procesate, produse semipreparate etc.), produsele cu un conținut ridicat de zahăr sau sare, dar și consumul de alcool sau fumatul.

În schimb, este recomandată o dietă bazată pe produse care conțin Omega 3 (somon, semințe de chia etc.) și care sunt bogate în fibre, acestea având rolul de a reduce colesterolul din sânge. Se poate consuma carne de pasăre, fără grăsime și piele, fiind de preferat în locul preparatelor din carne roșie (vită sau porc).

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

Atunci când o persoană dragă suferă un accident vascular, va avea nevoie de ajutor și îngrijire, pentru o perioadă de timp. Fie că veți putea oferi chiar dumneavoastră sprijinul necesar, fie că apelați la servicii dedicate acestui tip de îngrijire, este important de reținut că recuperarea pacientului cu accident vascular cerebral necesită timp și răbdare, atât din partea pacientului, cât și din cea a îngrijitorului. Iată câteva aspecte ce țin de îngrijirea unei persoane cu accident vascular:

  • acordarea de ajutor în vederea hrănirii, în cazul pacienților cu sechele motrice;
  • ajutarea persoanei cu rutina de igienă personală;
  • administrarea tratamentului conform schemei recomandate;
  • efectuarea exercițiilor de recuperare fizică;
  • îngrijirea și prevenția rănilor, în cazul persoanelor care dezvoltă escare pe fondul imobilizării la pat;
  • măsurarea funcțiilor vitale (tensiunea arterială, pulsul, glicemia) și menținerea acestora în limitele normale.

Accidentul vascular cerebral este o problemă medicală cu un grad ridicat de pericol pentru viața pacientului, necesitând atât asistență medicală de urgență, cât și un plan de tratament de durată, pentru diminuarea sechelelor și prevenirea unui nou episod. Cu toate acestea, cu tratamentul corespunzător și personal medical corect instruit, foarte mulți pacienți se pot recupera într-un mod îmbucurător.

 

Sursa foto: Shutterstock.com

Articole recomandate
Osteoporoza – cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Osteoporoza este o afecțiune a sistemului osos. Oasele devin fragile, astfel încât chiar și o căzătură ușoară sau reflexele ori activitățile de zi cu zi, precum tusea sau aplecarea, pot provoca apariția unei fracturi. De cele mai multe ori, fracturile apar la încheietura mâinii, șold sau coloana vertebrală. În continuare, […]

Autor: Silvia Patriche  |   Publicat: 16 februarie 2021
Poliartrita reumatoidă: cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Artrita reumatoidă este o tulburare inflamatorie cronică, ce poate afecta mai mult decât articulațiile. La unii oameni sunt afectate și alte sisteme ale corpului, inclusiv pielea, ochii, plămânii, inima și vasele de sânge, de unde și numele bolii. Ce este poliartrita reumatoidă Cauze și factori de risc Simptome și complicații […]

Autor: Silvana Patrascanu  |   Publicat: 19 noiembrie 2020
Spondiloza cervicală – cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Spondiloza cervicală este denumirea generică a afecțiunilor care vizează segmentul superior al coloanei vertebrale. Degradarea vertebrelor și a articulațiilor intervertebrale, din zona gâtului, afectează persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, dar poate să apară și mai devreme. Afecțiunea se poate ameliora, de cele mai multe ori, prin tratamente […]

Autor: Silvana Patrascanu  |   Publicat: 24 septembrie 2020
Artrita: cauze, simptome, tratament

Artrita cumulează peste 200 de tipuri de boli care afectează articulațiile, cele mai întâlnite forme fiind osteoartrita și artrita reumatoidă. Apare prin umflarea pielii din jurul articulațiilor, iar pacientul simte durere și o senzație de rigiditate. Cauze Factori de risc Simptome Tipuri Diagnostic Afecțiuni asociate cu apariția artritei Tratament Diferența […]

Autor: Silvia Patriche  |   Publicat: 26 martie 2020
Boala Parkinson: ce este, din ce cauze apare și ce metode de tratament există

Boala Parkinson se numără printre afecțiunile întâlnite cel mai des cu care se confruntă persoanele în varsta, o tulburare neurodegenerativă care evoluează progresiv și care poate influența dramatic viața bolnavilor, mai ales atunci când nu este monitorizată și ținută cu atenție sub control. În general, boala debutează în jurul vârstei […]

Autor: Elena Sterie  |   Publicat: 1 noiembrie 2019
Boala Alzheimer – ce este, cum se tratează și ce presupune îngrijirea unui astfel de pacient

Alzheimer, cea mai cunoscută formă de demență, este o boală neurodegenerativă care are ca efect distrugerea celulelor nervoase. Este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, dar poate să apară și la 40-50 de ani. Nu se cunosc cauzele cu exactitate, iar tratamentul are ca efect doar ameliorarea simptomelor, nu și […]

Autor: Cristina Rizoiu  |   Publicat: 1 noiembrie 2019

Acum ne gasiti in Bucuresti, Cluj si Timisoara



Oferim servicii de îngrijire bătrâni la domiciliu în Timișoara, București și Cluj!

Dacă sunteți ocupați sau locuiți departe, noi vă vom sprijini părinții și bunicii așa cum ați face-o și dvs.!