Cataracta: cauze, simptome, metode de tratament

Cataracta se instalează treptat. Mai întâi, mama sau bunica noastră are probleme temporare de vedere. Apoi nu mai poate să citească volumul preferat sau să se ocupe în tihnă de grădina de flori. Deși îngrijorarea apare, este bine să știți că apariția cataractei nu este o problemă fără soluție, dacă este observată din timp. Intervenția chirurgicală este destul de simplă, iar persoana dragă se poate ocupa din nou de activitățile preferate. Mai jos puteți afla care sunt primele simptome ale cataractei, cum se stabilește diagnosticul și care sunt cele mai la îndemână forme de tratament.

Înscrieți-vă la newsletter-ul nostru

Thank you for Signing Up

Vă rugăm să corectați câmpul (câmpurile) marcat(e) mai jos.

1,true,6,Contact Email,2

• Cum se manifestă cataracta
• La ce vârstă apare cataracta
• Care sunt simptomele cataractei
• Care sunt cauzele apariției cataractei
• De câte tipuri este cataracta
• Cum se pune diagnosticul de cataractă
• Cum evoluează cataracta
• Cum se tratează cataracta

Cum se manifestă cataracta

Cataracta reprezintă o problemă oftalmologică des întâlnită, care duce la scăderea treptată a vederii pe fondul pierderii transparenței cristalinului. Poate afecta oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: nucleul, capsula sau cortexul. Totuși, doar cataractele corticale sau nucleare sunt asociate vârstelor înaintate.

Lăsată netratată, poate duce la complicații grave. Dacă apar probleme mai întâi un ochi, fără tratament, cataracta va evolua și la ochiul sănătos. Există cazuri în care mai multe tipuri de cataractă afectează același ochi.

De asemenea, calitatea vederii poate fi influențată de ciclul zi-noapte, dar și de prezența luminii difuze. Un prim semn al cataractei poate fi schimbarea frecventă a ochelarilor de vedere, fără a îmbunătăți văzul.

La ce vârstă apare cataracta

Studiile spun că peste 70% dintre persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta cataractă. Apariția bolii este marcată de ceea ce este cunoscut drept „bucuria de scurtă durată”. Pacientul observă o îmbunătățire a vederii și renunță la purtarea ochelarilor.

În scurt timp, însă, persoana afectată observă o scădere a vederii și încearcă, fără rezultate, să aleagă o pereche mai bună de ochelari. Acesta este momentul în care este necesar un consult oftalmologic.

Care sunt simptomele cataractei

Deși durerea sau inflamația ochilor este absentă, cataracta este marcată de anumite tulburări vizuale, printre care:

• vedere încețoșată și neclară;
• vedere dublă;
• îmbunătățirea vederii de aproape;
• fotofobie (intoleranță la lumina naturală sau artificială);
• necesitatea schimbării lentilelor de la ochelari;
• dificultăți în aprecierea corectă a distanței;
• disconfort vizual cauzat de luminile puternice (de exemplu, farurile din trafic);
• greutăți în desfășurarea activităților zilnice (de exemplu, cumpărături sau curatenie);
• dificultăți în vederea pe timp de noapte.

Care sunt cauzele apariției cataractei

Majoritatea cazurilor de cataractă apar ca urmare a înaintării în vârstă, deși există și cazuri în care boala apare ca un simptom al unor afecțiuni cronice, precum diabetul, sau ca o consecință a unor operații la ochi.

Factori de risc

Probabilitatea de apariție a cataractei crește odată cu vârsta, însă anumite persoane au un risc mai mare decât altele. Mai jos sunt principalii factori de risc în apariția cataractei:

• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• obezitatea;
• hipertensiunea arterială;
• ereditatea – dacă există membri ai familiei care au sau au avut cataractă, probabilitatea de îmbolnăvire crește;
• expunerea la radiații în partea superioară a corpului;
• timp excesiv petrecut sub razele soarelui;
• administrarea de steroizi – sunt recomandați în mai multe probleme de sănătate, printre care artrita și eczemele.

De câte tipuri este cataracta

Există mai multe tipuri de cataractă. Boala poate fi clasificată în funcție de opacitate și de cauză.

În funcție de tipul opacității

În funcție de tipul opacității, există scleroză nucleară, cataractă corticală și cataractă subcapsulară posterioară. Mai jos puteți afla câteva informații despre fiecare în parte:

• Scleroza nucleară – este cea mai întâlnită formă de cataractă și apare mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Apare în egală măsură femeile și bărbații. În general, ambii ochi sunt afectați, însă unul dintre ei este într-o stare mai gravă. În forma sa timpurie, este greu de observat. Acest lucru se întâmplă deoarece încețoșarea vederii nu este accentuată. În cazuri rare, cataracta rămâne în acest stadiu, însă, cel mai frecvent, boala avansează și vederea are de suferit. Acest tip de cataractă se manifestă prin vedere bună de aproape și dificultăți la vederea de la distanță;

• Cataracta corticală – afectează marginea cristalinului sau cortexul. Apare frecvent la persoanele care au diabet. Se manifestă prin vedere în ceață și dificultăți în perceperea adâncimii imaginii. Are o probabilitate mai mare de apariție în cazul expunerii excesive la raze UV, motiv pentru care purtarea unor ochelari cu filtru UV este foarte importantă;

• Cataracta subcapsulară posterioară – se formează în spatele capsulei care menține lentila în poziția sa. Poate apărea la persoanele care au diabet, traumatisme ale ochilor ori au suferit o iradiere a feței, precum și ca urmare a unor tratamente pe bază de corticosteroizi. Apare frecvent în cazul persoanelor cu miopie severă și progresează cel mai rapid dintre cele trei tipuri de cataractă.

În funcție de cauza apariției

În funcție de cauza apariției cataractei, există mai multe forme:

• cataractă congenitală – apare la naștere sau în primii ani de viață;
• cataractă comună – apare odată cu înaintarea în vârstă;
• cataracta complicată – apare în asociere cu alte probleme de vedere, în special inflamații oculare, dezlipirea retinei sau tumori oculare;
• cataractă patologică – apare de la vârste mai tinere, în asociere cu diabetul, unele afecțiuni de rinichi, boli endocrine sau lucratul în medii toxice;
• cataracta cortizonică – apare pe fondul administrării îndelungate a unor medicamente pe bază de cortizon (recomandat în afecțiuni ale pielii, alergii sau tendinite);
• cataracta traumatică – se formează ca urmare a unui traumatism direct la ochi sau în apropierea ochilor;
• cataracta secundară (numită și sindromul de opacifiere a capsulei posterioare) – poate apărea la 2-3 ani de la operația de cataractă, în 5-15% dintre pacienți.

Cum se pune diagnosticul de cataractă

Diagnosticul de cataractă este pus pe baza simptomelor și a examenului oftalmologic. În cazurile în care este nevoie de investigații suplimentare, se vor realiza mai multe teste, printre care:

• Testul de acuitate vizuală – constă în testarea vederii prin citirea unui tabel cu cifre și litere de dimensiuni diferite. Acest test se realizează pe fiecare ochi în parte. Poate oferi indicii dacă este necesară schimbarea ochelarilor, dacă anumite litere/cifre se văd „în ceață”. Acest lucru poate fi întâlnit mai ales în cazul simbolurilor de dimensiuni mici;

• Examinarea la microscop – medicul specialist se va uita la ochi folosind o lupă prevăzută cu o lampă. Această lampă va ilumina corneea, irisul, lentilele și spațiul dintre iris și cornee și va oferi indicii cu privire la anumite anomalii;

• Examinarea retinei – pentru acest test, doctorul va pune câteva picături dilatatoare în fiecare ochi, după care va examina retina, folosind microscopul de mai devreme sau un alt tip de lupă medicală (de exemplu, un oftalmoscop). Testul poate oferi indicii cu privire la locul în care se dezvoltă cataracta.

Cum evoluează cataracta

În lipsa unui tratament, cataracta va evolua până va ajunge să împiedice complet pătrunderea luminii în ochi. Cu alte cuvinte, va duce la pierderea completă a vederii. Va continua să persiste, totuși, senzația de lumină și de întuneric.

Cum se tratează cataracta

Cu excepția cazurilor de cataractă timpurie, care nu mai avansează și se manifestă doar prin mici probleme de vedere la distanță sau de aproape, majoritatea cazurilor tind spre un stadiu avansat, în care bolnavul nu va mai putea fi capabil să vadă clar sau să se ocupe de sarcini simple de zi cu zi. În această situație, medicul specialist va recomanda intervenția chirurgicală.

În mod ideal, alegerea unei operații de cataractă trebuie făcută alături de medic. Cum boala poate avansa repede, mai ales în cazul bolnavilor de diabet, intervenția reprezintă una dintre cele mai sigure și eficiente soluții pentru a elimina cataracta.

Ce se întâmplă în timpul operației de cataractă

Operația de cataractă presupune înlocuirea cristalinului cataractat (opacifiat) cu unul artificial, numit medical „lentilă intraoculară”. În cele mai multe cazuri, operația ține câteva minute, iar după intervenție, pacientul poate fi externat din spital/clinică. Intervenția presupune și administrarea unui anestezic local, iar majoritatea pacienților aleg să rămână treji pe durata operației.

Foarte important de știut este că operația de cataractă este însoțită de un risc de infecție și sângerări, motiv pentru care este indicat să alegeți un medic specialist profesionist sau o clinică în care aveți încredere.

Ce se întâmplă după operație

După operația de cataractă, pacientul va resimți o durere ușoară a ochilor timp de 2-5 zile. Recuperarea completă a vederii va apărea după cel mult opt săptămâni. În acest timp, va fi necesar să vă ocupați de administrarea de medicamente postoperatorii (antibiotice și antiinflamatoare), de alimentatie și de cumpărături sau puteți apela la personal specializat.

În cazul în care este nevoie de intervenție pentru ambii ochi, medicul va aștepta vindecarea primei operații înainte de a corecta vederea celui de-al doilea ochi.

Cataracta reprezintă o afecțiune tratabilă, dacă este detectată din timp. Operația, deși cu unele riscuri, este rapidă și eficientă, iar în cele mai multe cazuri, nu va mai fi nevoie de ochelari de distanță. După recuperare, persoana dragă își va putea relua activitățile preferate, fie că e vorba de împletit, fie de plimbări lungi în parc.

Sursa foto: Shutterstock