Manuela este pasionată de munca în domeniul social, de drepturile omului și etică. Ea are o experiență în domeniul asistenței sociale atât în România, cât și în Marea Britanie, unde a lucrat recent ca director adjunct într-unul dintre spitalele londoneze în timpul pandemiei COVID. Are experiență de lucru în echipe multidisciplinare și a reușit să construiască relații cu profesioniști din toate domeniile pentru a asigura un sprijin integrat pentru utilizatorii de servicii.
Cum comunicăm?
- prin limbaj și vorbire
- prin informații scrise.
- prin acțiuni
- prin tehnologie
În practică, comunicarea însemnă ✔ să întrebați oamenii cum preferă să li se adreseze și să le respectați dorințele; ✔ să le oferiți oamenilor informații despre serviciu în avans și într-un format adecvat; ✔ să nu presupuneți că știți ce vor oamenii (din cauza capacității lor de înțelegere, etc.)
Ce face comunicarea eficientă?
- Limbaj simplu: evitarea limbajului lung sau a jargonului. Să fie clar. Simplu nu trebuie să însemne un ton de superioritate.
- Asigurați-vă că vă puteți adresa persoanelor care vorbesc alte limbi sau care provin din alte culturi.
- Luați în considerare modul în care veți comunica cu persoanele cu dizabilități de învățare sau demență.
- Luați în considerare modul în care veți comunica cu persoanele cu deficiențe cognitive sau cu dificultăți de vorbire.
- Gândiți-vă la modalitățile de comunicare cu persoanele care au deficiențe senzoriale, cum ar fi deficiențe de auz sau de vedere.
Transmiterea unui mesaj nu depinde doar de cuvintele folosite. Implică, de asemenea, obținerea tonului potrivit și înțelegerea persoanei cu care vorbiți. Înseamnă, de asemenea, să fiți deschis și sincer cu persoana cu care vorbiți si să vă faceți timp pentru a-i cunoaște pe cei pe care îi sprijiniți. O comunicare bună este esențială pentru a asigura demnitatea în îngrijire:
- Este important ca persoanele îngrijite să aibă timp să își exprime nevoile și preferințele și ca îngrijitorul să înțeleagă persoana pe care o sprijină.
- Este vital ca îngrijitorul să dezvolte alte modalități de comunicare cu persoanele care au o deficiență cognitivă sau un limbaj limitat.
- Persoanele cu demență sau persoanele cu dificultăți de învățare pot fi ajutate să aleagă lucruri oferindu-le o selecție de lucruri sau arătându-le imagini.
Un tratament demn înseamnă să tratați persoana îngrijită ca pe un cetățean respectat, individual, cu un trecut și un viitor. Aceasta este o parte esențială a îngrijirii centrate pe persoană care contribuie la menținerea identității ca parte a demnității. Toată lumea trece prin schimbări în ceea ce privește sentimentul de identitate personală în anumite momente din viață. Unele dintre aceste schimbări pot fi dificile și dureroase; de exemplu in cazul pensionării, al pierderii unui partener, al unui nou diagnostic. În astfel de situații putem simți că identitatea noastră s-a schimbat într-un mod care ne declasează cumva în lumea exterioară. Mărturiile unor persoane vârstnice “Nu știam atunci cât de mult aveam să mă bazez pe fotografii, că voi dezvolta o boală care îmi va fura amintirile, că în fiecare zi voi pierde ceva mai drag decât oricare dintre bunurile mele. Asta face boala Alzheimer: este un hoț în noapte, care fură imagini prețioase din viețile noastre în timp ce dormim.” “Sunt un alt eu astăzi față de cel de acum șase luni. Un alt eu față de cel de acum un an. Îmi pierd sentimentul de sine, iar acest lucru este mai înspăimântător decât orice altceva.”
Comunicarea în îngrijirea la domiciliu
Aspectele principale ale comunicării în îngrijirea la domiciliu Comunicarea în îngrijirea la domiciliu are în vedere 2 aspecte principale:
- Comunicarea cu persoana care beneficiază de îngrijiri la domiciliu (și cu familia sau prietenii acesteia)
- Comunicarea între profesioniști (îngrijitori, asistenți medicali, doctori, terapeuți, etc).
Comunicare se referă atât la comunicarea scrisă, cât și la cea nescrisă. Ca și în cazul îngrijirii centrate pe persoană în ansamblu, comunicarea eficientă este un proces continuu. Pe măsură ce nevoile sau preferințele unei persoane se schimbă, la fel se întâmplă și cu formele de comunicare preferate de aceasta.
Poate fi derutant dacă în îngrijirea și sprijinul unei persoane sunt implicați mai mulți profesioniști diferiți. O bună comunicare este vitală pentru a reduce la minimum neînțelegerile și stresul. În mod ideal, comunicarea se va face față în față – dar acest lucru nu este întotdeauna realist.
Metodele de comunicare eficientă, cum ar fi utilizarea unui limbaj clar și concis și ascultarea cu atenție, ar trebui să fie utilizate întotdeauna, indiferent de mediu.
Jurnalele de îngrijire
Jurnalele de îngrijire (cunoscute uneori sub numele de „registre de îngrijire”) sunt jurnale detaliate ale tuturor îngrijirilor și sprijinului acordat. Acestea evidențiază nevoile, preferințele și experiențele persoanei. Jurnalele de îngrijire permit îngrijitorilor să comunice eficient cu persoana pe care o îngrijește dar și între ei – în special dacă aceștia nu vorbesc de obicei față în față.
Fiecare îngrijitor ar trebui să se asigure că jurnalul este completat la fiecare vizită, incluzând detalii despre orice incidente sau schimbări. Jurnalul ar trebui să fie suficient de cuprinzător pentru ca atât persoanele, cât și îngrijitorii acestora și toți profesioniștii să fie pe deplin informați. Toți cei implicați în îngrijirea persoanei ar trebui să citească întotdeauna noile intrări în jurnal, adăugând in același timp informații noi.
Pe lângă riscurile majore pentru sănătatea și bunăstarea persoanei, vizitele de îngrijire la domiciliu întârziate sau ratate pot provoca stres persoanei care așteaptă o vizita la o anumită oră. De asemenea, poate rupe încrederea oamenilor în serviciul de îngrijire la domiciliu. Persoanele care locuiesc singure sau care nu au capacitate de exercițiu pot fi afectate în mod deosebit de modificările aduse unei vizite obișnuite. Orice modificare neașteptată a unui serviciu ar trebui să aibă loc numai în circumstanțe excepționale. Acestea ar trebui să fie comunicate imediat și într-un mod clar, semnificativ și accesibil pentru persoană. Ar trebui să se stabilească în mod clar modalitățile alternative pentru vizitele întârziate sau ratate. Aceasta poate include luarea de măsuri pentru ca un membru al familiei, un îngrijitor sau un vecin să viziteze (și furnizarea de date de contact ale lucrătorilor de îngrijire la domiciliu pentru această persoană).
Sfaturi pentru o comunicare eficienta
Modificările senzoriale adesea asociate cu îmbătrânirea reprezintă o provocare în comunicarea eficientă cu persoanele în vârstă. În calitate de îngrijitor, trebuie să înțelegeți că aceste bariere pot cauza dificultăți și frustrări pentru vârstnic, ceea ce va avea ca rezultat îndepărtarea acestuia față de alte persoane, furie și, uneori, jenă.
Astfel, următoarele sfaturi vă vor ajuta să comunicați eficient cu persoana în vârstă pe care o îngrijiți:
Exercițiu de răbdare și compasiune
Este de la sine înțeles că răbdarea și compasiunea sunt deseori necesare atunci când aveți de-a face cu persoanele în vârstă. Provocările fizice, mișcările lente, uitarea, nevoia și apatia sunt doar câteva dintre comportamentele pe care le puteți întâlni. Uneori este ușor să vă pierdeți răbdarea și să deveniți frustrați. S-ar putea chiar să fii tentat să renunți și să pleci.
În aceste momente, este foarte util să vă puneți în locul vârstnicului, chiar și pentru o clipă. Gândiți-vă la adultul în vârstă cu care aveți de-a face și completați propoziția: „Nu e ușor să…”, sau „Trebuie să fie greu să….” (ex. „Trebuie să fie greu să depinzi de alții pentru mersul la baie”)
Întrebați în loc să comandați
Una dintre nevoile de bază ale multor seniori este aceea de a se simți relevanți și respectați. Puteți contribui la validarea acestor nevoi prin a întreba frecvent în loc să comandați atunci când comunicați cu persoana în vârstă.
De exemplu:
În loc de: „Azi la prânz veți mânca supă”.
Spuneți: „Doriți să mâncați supă la prânz?” sau „Astăzi avem supă la prânz, bine?”.
Întrebați în loc să presupuneți
În mod similar, puneți întrebări în loc să faceți presupuneri în ceea ce privește acțiunile dumneavoastră în relația cu adultul în vârstă. De exemplu, în loc să stingeți lumina în camera persoanei în vârstă fără să o întrebați, spuneți: „O să sting lumina pentru dumneavoastră, bine?”. Dacă vârstnicul protestează, lăsați-l să facă cum dorește, dacă nu sunt consecințe negative, sau explicați-i de ce este important pentru dumneavoastră să faceți ceea ce trebuie să faceți
Oferiți alegeri ori de câte ori este posibil
Mulți adulți în vârstă doresc să își păstreze un sentiment de independență. Acest lucru poate fi deosebit de important atunci când vârstnicii își simt limitările fizice și cognitive, dar doresc totuși modalități de a menține un anumit nivel de control local în viața lor. Ori de câte ori este posibil și adecvat, oferiți unui adult în vârstă alegeri atunci când interacționați cu el. Acest lucru poate fi ceva la fel de simplu ca și întrebarea dacă vârstnicul ar dori să aibă felul A sau felul B pentru prânz.
Ascultați
Acesta este cel mai important considerent atunci când doriți să comunicați cu persoanele în vârstă. Prin ascultare, îi dați de înțeles persoanei îngrijite că atenția dumneavoastră este îndreptată spre dânsa. Chiar dacă ar putea avea dificultăți în a verbaliza ceea ce vor să spună, trebuie să îi faceți să simtă că sunteți atent la ceea ce spun, zâmbind, dând din cap sau rostind un cuvânt de recunoaștere.
Mențineți contactul vizual și stați față în față
Atunci când discutați cu oamenii în vârstă, trebuie să stabiliți întotdeauna un contact vizual. Acest lucru le va permite vârstnicilor să vă poată citi expresiile faciale și, în același timp, să se concentreze asupra a ceea ce doriți să spuneți.
A sta față în față cu o persoană în vârstă poate ajuta la facilitarea comunicării, potrivit Academiei Americane a Medicilor de Familie (AAFP). Multe persoane în vârstă au pierderi de vedere sau de auz și se pot baza pe citirea pe buze sau pe indicii faciale pentru a înțelege ceea ce spuneți. A sta față în față ajută, de asemenea, la eliminarea distragerilor vizuale și le va da sentimentul că le considerați importante.
Luați în considerare credințele și valorile culturale ale persoanelor cu care comunicați.
Deși este imposibil de înțeles detaliile și nuanțele fine ale fiecărei culturi, dezvoltarea unei înțelegeri generale a credințelor și normelor clienților poate ajuta la o comunicare eficientă. Puneți vârstnicului întrebări deschise, ascultați în mod activ și evaluați preferințele acestuia.
Cum să preveniți problemele de comunicare prin exersarea abilităților de ascultare activă
Iată un exemplu despre cum funcționează acest lucru: când persoana în vârstă se plânge că trebuie să ia pastile, îngrijitorul spune,
„Se pare că vă simțiți frustrat de faptul că trebuie să luați toate aceste medicamente”.
Îngrijitorul ascultă următorul lucru pe care vârstnicul îl spune și îl repetă.
„Se pare că vă simțiți fără speranță și nu credeți că medicamentele vă ajută”.
Singurul răspuns dat de îngrijitor este „Se pare că vă simțiți …”. Acest lucru indică faptul că îngrijitorul a auzit și a înțeles. Acesta nu încearcă să repare, să rezolve sau să răspundă la problemă. Într-adevăr, este posibil să nu existe nicio soluție.
Până la finalul conversației, persoana care ofere îngrijire ar trebui să știe exact cum se simte persoana în vârstă. Acesta ar trebui să se simtă mai bine pentru că sentimentele sale au fost auzite și acceptate. Îngrijitorul nu se ceartă și nici nu încearcă să-l convingă să renunțe la sentimentele sale. Cu toate acestea, continuă totuși să îi administreze medicamentele la momentul potrivit.
Respectul și sprijinul pentru identitatea și istoria individuală a fiecărei persoane sunt esențiale pentru a le trata cu demnitate.
Sursa foto: Photo by SHVETS production from Pexels
Resurse suplimentare:
https://www.thiscaringhome.org/effective-communication-skills-for-better-caregiving/
https://www.cyrilseniorcare.com/caregiver-tips-effective-communication-strategies-with-the-elderly
