Cum abordăm demența, ca îngrijitori?

Publicat: 24 februarie 2022 / Actualizat: 28 martie 2022

Manuela este pasionată de munca în domeniul social, de drepturile omului și etică. Ea are o experiență în domeniul asistenței sociale atât în România, cât și în Marea Britanie, unde a lucrat recent ca director adjunct într-unul dintre spitalele londoneze în timpul pandemiei COVID. Are experiență de lucru în echipe multidisciplinare și a reușit să construiască relații cu profesioniști din toate domeniile pentru a asigura un sprijin integrat pentru utilizatorii de servicii.

Cum abordăm demența, ca îngrijitori?

Ce este demența?

Demența este un termen utilizat pentru a descrie o serie de simptome cognitive și comportamentale care pot include pierderea memoriei, probleme de raționament și de comunicare, schimbări de personalitate și o reducere a capacității unei persoane de a desfășura activitățile zilnice, cum ar fi cumpărăturile, spălatul, îmbrăcatul și gătitul. Demența este cauzată de leziuni ale creierului. De obicei, leziunile încep încet și se agravează în timp, pe măsură ce celulele încep să moară.

Înscrieți-vă la newsletter-ul nostru

Semnele și simptomele demenței

Confuzie
Halucinații
Dezorientare
Probleme de memorie
Goluri (sau „salturi”) în timp
Probleme de coordonare fizică
Sentimente de teamă și de stres
Sentimente de stimă de sine scăzut

Cu ce alte probleme se confruntă oamenii cu demența?

Modificări de comportament

Gusturile, antipatiile și interesele unei persoane se pot schimba; aceasta își poate pierde inhibițiile și se poate comporta în moduri noi și surprinzătoare.

Schimbări de personalitate

O persoană care înainte era sociabilă poate deveni retrasă și deprimată sau poate deveni brusc frustrată și nervoasă.

Dificultăți de comunicare

Vorbirea și înțelegerea vorbirii ar putea fi afectate.

Dificultăți în rezolvarea problemelor și luarea deciziilor

Probleme cu utilizarea instrumentelor și echipamentelor

De ce uneori o persoană care trăiește cu demență se comportă diferit sau pare că își schimbă personalitatea?

Modificările la nivelul creierului pot fi înspăimântătoare, provocând sentimente de suferință si stres. Experiența demenței poate fi uneori înfricoșătoare. Atunci când se întâmplă acest lucru, datoria noastră, în calitate de îngrijitori, este să ajutăm persoana să se simtă în siguranță și să nu fie anxioasă. 

Demența poate, de asemenea, să elibereze o persoană de modurile anterioare de gândire, astfel încât aceasta decide să încerce noi hobby-uri și activități.

Tipuri de demență 

Cuvântul „demență” descrie un set de simptome care pot include pierderi de memorie și dificultăți de gândire, de rezolvare a problemelor sau de limbaj și care pot afecta, de asemenea, starea de spirit și comportamentul. Demența apare atunci când creierul este afectat, iar anumite simptome vor depinde de părțile creierului care sunt afectate. Demența este progresivă, astfel încât simptomele se vor agrava în timp. În prezent, nu există niciun tratament.

Demența de tip Alzheimer

Acesta este cel mai frecvent tip de demență. Șase din zece persoane cu demență au boala Alzheimer. Aceasta este cauzată de acumularea de proteine în creier și se caracterizează prin pierderea progresivă a memoriei (în special a amintirilor recente) și a capacității de a desfășura activitățile zilnice. Acest lucru poate duce adesea la deprimare, confuzie și iritabilitate, deoarece oamenii se străduiesc să înțeleagă ce se întâmplă.

Demența vasculară

Demența vasculară este a doua cea mai frecventă formă de demență și este cauzată de pierderea fluxului sanguin către creier, adesea ca urmare a unui accident vascular cerebral. Aceasta poate debuta brusc sau poate progresa lent în timp. Principalele simptome, pe măsură ce boala evoluează, sunt dificultăți din ce în ce mai mari de concentrare, raționament și planificare, pierderi de memorie și, uneori schimbări de dispoziție sau modificări de comportament.

Demența cu corpi Lewy 

Demența cu corpi Lewy este cauzată de o acumulare de proteine în creier. Se caracterizează prin schimbări neașteptate de comportament, de la vigilență la confuzie sau oboseală. Oamenii suferă adesea de probleme de somn și halucinații și pot apărea, de asemenea, probleme de mișcare asemănătoare cu boala Parkinson. Memoria este adesea mai puțin afectată în cazul acestei demențe în stadiile sale incipiente.

Demența Mixtă 

Unele persoane dezvoltă demențe mixte, în care apar una sau mai multe demențe. O persoană cu o boală existentă, cum ar fi Parkinson sau Huntington, poate fi mai predispusă să dezvolte demență. Sindromul Korsakoff are ca rezultat simptome asemănătoare demenței, provocate de abuzul de alcool; spre deosebire de toate celelalte forme de demență, acesta poate fi stopat.

Demența fronto-temporală 

Demența fronto-temporală este un tip de demență mai puțin frecventă care cauzează probleme de comportament și de limbaj. Demența fronto-temporală afectează partea frontală și laterală a creierului (lobii frontali și temporali). Este cauzata de micșorarea lobilor din creier. 

Demența fronto-temporală, inclusiv boala Pick, este cauzată de deteriorarea părților creierului asociate cel mai adesea cu vorbirea, limbajul și comportamentul. Persoanele cu această afecțiune confundă sau uită adesea cuvintele și pot dezvolta comportamente neobișnuite din cauza pierderii inhibiției, pot dezvolta comportamente repetitive, pot mânca în exces sau pot deveni supuse și retrase. În cele din urmă pot înceta să mai vorbească cu totul. Persoanele care trăiesc cu această demență pot dezvolta, de asemenea, simptome fizice similare cu cele ale bolii Parkinson.

Demența afectează în principal persoanele de peste 65 de ani, dar demența fronto-temporală tinde să debuteze la o vârstă mai tânără. Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate la persoane cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani, deși poate afecta și persoane mai tinere sau mai în vârstă.

Ca și alte tipuri de demență, demența fronto-temporală tinde să se dezvolte lent și să se agraveze treptat pe parcursul mai multor ani.

Demența de tip Korsakoff

Sindromul Korsakoff, cunoscut și sub numele de „sindromul Wernicke-Korsakoff”, este un tip de demență care este cel mai frecvent cauzată de abuzul cronic de alcool. Din acest motiv, sindromul Korsakoff este, de asemenea, considerat pe scară largă ca fiind o formă de afectare cerebrală legată de alcool (ARBD).

Sindromul Korsakoff este asociat cu o lipsă de vitamina B1 (tiamină) în sistem. Tiamina ajută celulele creierului să producă energie și, prin urmare, atunci când nivelul de tiamină scade, celulele creierului nu pot genera suficientă energie pentru a funcționa corect. Acest lucru duce la apariția sindromului Korsakoff și a simptomelor și problemelor asociate. Se caracterizează prin probleme de memorie, confuzie si agitație. 

Alte afecțiuni care pot fi confundate cu demența

Boala Parkinson – se caracterizează prin probleme de mișcare (tremor și dificultăți la mers) și probleme de vorbire. Unele persoane cu boala Parkinson ajung să dezvolte demență.

Delirul – atunci când o persoană devine confuză din cauza unor afecțiuni precum deshidratarea și infecția, confuzia acesteia poate fi diagnosticată greșit ca fiind demență.

Memorie slabă – memoria se deteriorează în general pe măsură ce îmbătrânim. Dacă memoria noastră se deteriorează, asta nu înseamnă că avem demență!

Alte afecțiuni medicale – lipsa vitaminelor B, problemele tiroidiene, nivelul scăzut al zahărului din sânge și dezechilibrul de sodiu sau calciu pot cauza simptome care pot fi interpretate greșit ca fiind semne de demență.

Importanța diagnosticului precoce al demenței

Majoritatea persoanelor sau a celor care le îngrijesc se vor adresa inițial medicului de familie pentru a discuta despre preocupările lor. Medicul poate oferi un diagnostic preliminar înainte de a trimite persoana respectivă la o clinică de memorie sau la un specialist.

Acest lucru le oferă oamenilor posibilitatea de a-și planifica viitorul.

Diagnosticul poate avea ca rezultat un tratament care să controleze simptomele și să întârzie progresia.

Sugestii pentru îmbunătățirea comunicării cu cineva cu demență

Demența este o afecțiune complexă și experiența fiecărei persoane este diferită. Cu toate acestea, multe persoane care trăiesc cu demență se pot confrunta cu provocări similare în ceea ce privește comunicarea.

Adesea, micile schimbări pe care le facem în abordarea noastră pot face o mare diferență în evitarea dificultăților de comunicare sau a frustrării. Aceasta poate ajuta la construirea și menținerea unor relații bune.

Comunicăm foarte mult prin limbajul corpului, expresiile faciale și tonul vocii. Dacă părem pozitivi, veseli și încrezători, aducem un sentiment de speranță și reasigurare în conversație și, dimpotrivă, dacă părem resemnați sau nefericiți, putem aduce un sentiment de tristețe. 

Ați putea încerca:

– să vă concentrați asupra persoanei, oprindu-vă din alte activități

– să limitați distragerilor

– să îi rostiți numele, atunci când vorbiți cu ea

– să fiți cât mai concret; încercați să nu folosiți pronume precum „el” sau „ea”, folosiți în schimb numele persoanei la care vă referiți

– să atingeți zâmbind brațul persoanei, dacă aceasta se simte confortabil cu un astfel de gest.

– să folosiți un limbaj simplu și direct

– să vorbiți încet, clar și în propoziții scurte

– să ascultați cu atenție, cu empatie și înțelegere, acordând persoanei suficient timp pentru a răspunde și menținând un contact vizual tot timpul

– să folosiți gesturi pentru a reda ceea ce spuneți, de exemplu, mimând că beți o ceașcă de ceai sau că vă încălțați.

– să folosiți imagini pentru a ilustra ceea ce spuneți, de exemplu, imaginea unei mașini sau o fotografie a locului unde veți merge

– să evitați să puneți prea multe întrebări deschise sau să oferiți prea multe opțiuni

Comunicarea este complexă, iar sugestiile atașate pot funcționa cu unele persoane, dar nu și cu altele. Persoanele care trăiesc cu demență pot înțelege adesea mult mai mult decât pot exprima, așa că implicați-le întotdeauna în comunicare, folosind unele dintre sfaturile și sugestiile noastre.

Cum să faceți față provocărilor legate de comunicare

Comunicarea poate fi frustrantă atât pentru persoana cu demență, cât și pentru familia, prietenii și echipa de îngrijire, care nu știu întotdeauna care este cel mai bun mod de a răspunde. Ori de câte ori vorbiți cu o persoană cu demență, păstrați-vă limbajul corpului deschis, expresia facială caldă și veselă, iar tonul vocii ușor, pozitiv și încrezător. Acest lucru va aduce un sentiment de speranță și reasigurare în conversație.

„De ce tot întreabă de mama sau de tata?”

Pentru mulți oameni, părinții înseamnă confort, siguranță și dragoste. Este posibil ca persoana să încerce să experimenteze din nou aceste sentimente. Dacă credeți că persoana se simte nesigură, alinați-o și oferiți-i liniște.

„De ce tot spune că trebuie să meargă la serviciu când nu mai lucrează?”

Este posibil ca persoana să aibă nevoie să simtă că are un scop, că este utilă și necesară. Ajutați la păstrarea independenței încurajând persoana să ia parte la activitățile casnice, cum ar fi ștergerea prafului sau uscarea, chiar dacă nu se face așa cum ați dori dumneavoastră.

„Când se simt triști sau furioși și nu pot explica de ce – cum îi pot ajuta?”

Ar putea fi un semn de durere neidentificată sau o iritare legată de mediul în care se află persoana respectivă. Verificați temperatura camerei și a mediului. Verificați dacă există semne de vânătăi, roșeață, umflături neobișnuite sau alte afecțiuni, cum ar fi artrita, dureri de dinți sau de cap. Cereți sfatul unui medic de familie cu privire la ameliorarea durerii. Puteți, de asemenea, să validați sentimentele persoanei spunând: „Pari trist din cauza a ceva”.

„De ce continuă să ceară să plece acasă, când sunt acasă?”

Este posibil ca persoanei să îi lipsească un sentiment de siguranță, securitate sau familiaritate. Ar putea fi de ajutor să aruncați o privire asupra unor lucruri familiare, de exemplu, fotografii sau videoclipuri vechi sau obiecte din casă. Vorbiți-i despre „casa” lor și oferiți-i asigurări.

„De ce au dificultăți în a găsi cuvintele potrivite?”

Dificultatea de a găsi cuvintele poate fi un rezultat direct al modificărilor la nivelul creierului, în special al lobului temporal. De asemenea, se poate datora oboselii, stresului sau unui mediu zgomotos. Acordați-i persoanei suficient timp pentru a răspunde și, dacă puteți, folosiți imagini și notițe. Ascultați foarte atent persoana, urmăriți-i limbajul corpului și reduceți distragerile externe.

„Când vorbesc, persoana pare confuză și nu mă înțelege – de ce se întâmplă acest lucru?”

Acest lucru se poate datora unui nivel mai scăzut de înțelegere, unei dificultăți de concentrare sau prea multor distrageri. Fiți liniștitor și blând. Încercați să spuneți sau să întrebați într-un mod diferit. Acordați-i timp. Dacă este cazul, folosiți atingerea.

„De ce sunt retrași și lipsiți de reacție?”

Acest lucru se poate datora dificultăților de înțelegere sau incapacității de a se exprima din cauza unor probleme de limbaj, a unei leziuni a lobului temporal sau a unei posibile depresii. Poziționați-vă cu fața spre persoană, obțineți contact vizual și ritmați conversația. Nu oferiți prea multe informații și nu puneți prea multe întrebări. Investigați dacă depresia ar putea fi o problemă pentru persoana respectivă printr-o vizită la medicul de familie.

„Mă tot întreabă cine sunt și de ce mă aflu în casa lor – de ce?”

Persoanele cu demență își pierd abilitatea de a recunoaște persoanelor cunoscute, fețele și mediul înconjurător; acest lucru se poate datora fricii sau modificărilor de memorie. Încercați să înțelegeți realitatea persoanei. Retrageți-vă în altă cameră pentru câteva minute, apoi reintrați cu calm și spuneți ceva de genul: „Bună ziua, m-am întors, mă bucur să vă văd”.

Dacă confuzia apare brusc, ar putea fi un indiciu al unei infecții sau al unei afecțiuni fizice care provoacă o anumită confuzie, care poate necesita intervenție medicală.

Sursa foto: Fotografie creată de SHVETS production, de la Pexels

Resurse suplimentare:

www.scie.org.uk
www.priorygroup.com/nhs/brain-injury-services/korsakoffs-syndrome
www.nhs.uk
www.dementiauk.org

Articole recomandate
Osteoporoza – cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Osteoporoza este o afecțiune a sistemului osos. Oasele devin fragile, astfel încât chiar și o căzătură ușoară sau reflexele ori activitățile de zi cu zi, precum tusea sau aplecarea, pot provoca apariția unei fracturi. De cele mai multe ori, fracturile apar la încheietura mâinii, șold sau coloana vertebrală. În continuare, […]

Autor: Silvia Patriche  |   Publicat: 16 februarie 2021
Poliartrita reumatoidă: cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Artrita reumatoidă este o tulburare inflamatorie cronică, ce poate afecta mai mult decât articulațiile. La unii oameni sunt afectate și alte sisteme ale corpului, inclusiv pielea, ochii, plămânii, inima și vasele de sânge, de unde și numele bolii. Ce este poliartrita reumatoidă Cauze și factori de risc Simptome și complicații […]

Autor: Silvana Patrascanu  |   Publicat: 19 noiembrie 2020
Spondiloza cervicală – cauze, simptome, tratament și îngrijirea pacienților

Spondiloza cervicală este denumirea generică a afecțiunilor care vizează segmentul superior al coloanei vertebrale. Degradarea vertebrelor și a articulațiilor intervertebrale, din zona gâtului, afectează persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, dar poate să apară și mai devreme. Afecțiunea se poate ameliora, de cele mai multe ori, prin tratamente […]

Autor: Silvana Patrascanu  |   Publicat: 24 septembrie 2020
Artrita: cauze, simptome, tratament

Artrita cumulează peste 200 de tipuri de boli care afectează articulațiile, cele mai întâlnite forme fiind osteoartrita și artrita reumatoidă. Apare prin umflarea pielii din jurul articulațiilor, iar pacientul simte durere și o senzație de rigiditate. Cauze Factori de risc Simptome Tipuri Diagnostic Afecțiuni asociate cu apariția artritei Tratament Diferența […]

Autor: Silvia Patriche  |   Publicat: 26 martie 2020
Boala Parkinson: ce este, din ce cauze apare și ce metode de tratament există

Boala Parkinson se numără printre afecțiunile întâlnite cel mai des cu care se confruntă persoanele în varsta, o tulburare neurodegenerativă care evoluează progresiv și care poate influența dramatic viața bolnavilor, mai ales atunci când nu este monitorizată și ținută cu atenție sub control. În general, boala debutează în jurul vârstei […]

Autor: Elena Sterie  |   Publicat: 1 noiembrie 2019
Boala Alzheimer – ce este, cum se tratează și ce presupune îngrijirea unui astfel de pacient

Alzheimer, cea mai cunoscută formă de demență, este o boală neurodegenerativă care are ca efect distrugerea celulelor nervoase. Este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, dar poate să apară și la 40-50 de ani. Nu se cunosc cauzele cu exactitate, iar tratamentul are ca efect doar ameliorarea simptomelor, nu și […]

Autor: Cristina Rizoiu  |   Publicat: 1 noiembrie 2019

Acum ne gasiti in Bucuresti, Cluj si Timisoara



Oferim servicii de îngrijire bătrâni la domiciliu în Timișoara, București și Cluj!

Dacă sunteți ocupați sau locuiți departe, noi vă vom sprijini părinții și bunicii așa cum ați face-o și dvs.!