Artrita: cauze, simptome, tratament

Artrita cumulează peste 200 de tipuri de boli care afectează articulațiile, cele mai întâlnite forme fiind osteoartrita și artrita reumatoidă. Apare prin umflarea pielii din jurul articulațiilor, iar pacientul simte durere și o senzație de rigiditate.

Înscrieți-vă la newsletter-ul nostru

Thank you for Signing Up

Vă rugăm să corectați câmpul (câmpurile) marcat(e) mai jos.

1,true,6,Contact Email,2

• Cauze
• Factori de risc
• Simptome
• Tipuri
• Diagnostic
• Afecțiuni asociate cu apariția artritei
• Tratament
• Diferența dintre artrită și artroză
• Prevenție

Cauze

Nu există o singură cauză pentru toate tipurile de artrită. Cu toate acestea, majoritatea situațiilor pot fi produse de una dintre următoarele cauze:

• O accidentare – poate duce la artrită degenerativă;
• O problemă a metabolismului – poate determina gută și pseudogută;
• Existența unei infecții – de exemplu, există unele forme de artrită care apar ca urmare a infecției cu boala Lyme;
• Un sistem imunitar slăbit – în cazul bolnavilor de lupus eritematos sistemic (LES).

Factori de risc

Pe lângă aceste cauze, artrita poate apărea în cazul unei combinații de factori, numiți medical factori de risc. În această categorie intră:

• Fumatul;
• Un loc de muncă extenuant din punct de vedere fizic;
• O dietă dezechilibrată în care predomină carnea roșie, alimentele cu zaharuri rafinate sau fructe de mare. Dieta reprezintă un factor cheie mai ales în cazurile de gută (artrită gutoasă);
• Greutatea excesivă – excesul de kilograme pune presiune asupra articulațiilor și astfel crește riscul de artrită;
• Realizarea regulată a unor activități care solicită articulațiile;
• Ereditatea – dacă unul dintre părinți sau ambii au artrită este posibil ca și copii să dezvolte boala;
• Vârsta – persoanele de peste 60 de ani sunt mult mai predispuse la artrit, mai ales pe fondul pierderii elasticității și al slăbirii sistemului imunitar;
• Sexul – femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte majoritatea tipurilor de artrită, cu excepția gutei.

Simptome

Durerile articulare, umflarea pielii din jurul articulațiilor, precum și senzația de rigiditate reprezintă principalele simptome asociate artritei. De asemenea, bolnavul poate remarca o reducere a mobilității și înroșirea pielii din jurul articulațiilor.

În cazul artritei reumatoide, cea mai răspândită formă de artrită, poate apărea pierderea apetitului și febră ușoară. Intensitatea simptomelor este maximă la primele ore ale zilei. Netratată, artrita poate duce la deformarea ireversibilă a articulațiilor.

Complicații

Lăsată netratată, artrita poate genera complicații ale stării de sănătate, precum și probleme la nivelul ochilor, probleme respiratorii, cardiace și deformarea încheieturilor.

Tipuri

Doctorii au recunoscut până acum aproximativ 200 de forme de artrită. Mai jos sunt câteva informații despre cele mai răspândite dintre ele.

Artrita inflamatorie

Inflamația reprezintă o parte din procesul de vindecare a organismului, putând apărea ca un mecanism de apărare în fața virusurilor și a bacteriilor. Cu toate acestea, în cazul artritei inflamatorii, inflamația apare fără un motiv întemeiat, la suprafața încheieturilor și stratului superficial al oaselor. Artrita inflamatorie se clasifică în artrită reumatoidă, artrită reactivă și spondiloză.

Artrita degenerativă (mecanică)

Artrita degenerativă afectează mai ales cartilajul care acoperă oasele și se manifestă prin inflamarea acestora. Ca o consecință, cartilajul oaselor se poate subția și deveni din ce în ce mai aspru; în mod normal, este fin și alunecos, pentru a permite activitatea normală a articulațiilor. În încercarea de a compensa pierderea cartilajului, organismul începe să remodeleze oasele afectate. Acest lucru poate duce la apariția unor creșteri osoase anormale, numite osteofite, și la deformarea articulațiilor.

Boala țesutului conjunctiv

Țesutul conjunctiv ajută la susținerea, alipirea sau separarea țesuturilor, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor și organelor. Boala țesutului conjunctiv se manifestă, ca majoritatea formelor de artrită, prin inflamație și durere. Poate afecta pielea, mușchii, plămânii sau rinichii. Cele mai întâlnite forme de boli ale țesutului conjunctiv sunt lupus, scleroza sistemică și dermatomiozită (marcată de inflamația pielii și de slăbiciune musculară).

Artrita infecțioasă

Această formă de artrită poate apărea ca urmare a unei infecții bacteriene, virale sau fungice la nivel articulațiilor. Cele mai întâlnite astfel de infecții sunt cele cu Salmonella sau Shigella, care pot apărea prin consumul alimentelor contaminate, chlamydia și gonoree, transmise sexual, și hepatita C, care poate fi transmisă prin transfuzii de sânge sau folosirea neigienică a acelor medicale. Dacă infecția persistă, problemele articulare pot deveni ireversibile.

Artrita metabolică

Artrita metabolică apare pe fondul acumulării de purine. Aceste substanțe sunt produse în mod natural de organism și se găsesc în alimente precum carnea roșie, fructele de mare și produsele dulci.

Prin digestia acestor purine se formează acid uric, folosit în organism și eliminat prin excreție. Persoanele care consumă în exces alimente cu purine au un nivel crescut de acid uric. Acesta se acumulează la nivelul articulațiilor și poate provoca durere. Cea mai cunoscută formă de artrită metabolică este guta.

Artrita infantilă

Poate apărea în copilărie, afectând iremediabil articulațiile. Deși nu există un antidot, boala poate intra în remisie. Doctorii cred că apare pe fondul unor probleme ale sistemului imunitar. Principala formă de artrită la copii este artrita reumatoidă infantilă.

Artrita septică

Potrivit datelor oficiale, artrita septică afectează între 2 și 10 persoane la 100.000 de oameni, iar dintre cei cu artrită reumatoidă, forma septică afectează între 30 și 60 de persoane la 100.000 de oameni. Apare ca urmare a unei inflamații bacteriene sau fungice și afectează mai ales genunchii și șoldul. Stafilococul, Streptococul și Neisseria gonorrhoeae cause sunt principalele cauze ale artritei septice acute, iar candida și Mycobacterium tuberculosis cauzează artrita septică cronică.

Mai mult, pe lista factorilor de risc pentru artrita septică se află existența unei probleme articulare, o infecție bacteriană în altă parte a corpului, existența unei boli precum diabetul, afecțiuni autoimune sau SIDA. Trebuie tratată din timp, pentru că, în caz contrar, duce la distrugerea articulațiilor.

Artrita psoriazică

Artrita psoriazică reprezintă un simptom în cazul bolnavilor de psoriazis. Potrivit datelor europene, între 18 și 42% dintre persoanele cu psoriazis au și artrită (psoriazică). În majoritatea cazurilor, psoriazisul apare mai întâi și apoi artrita psoriazică, însă există și cazuri în care problemele articulare au apărut primele.

Boala apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele sănătoase ale organismului. Drept urmare, inflamația se acumulează la nivelul articulațiilor. De regulă, persoanele cu artrită psoriazică au un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare, obezitate și un nivel crescut al trigliceridelor.

Diagnostic

Primul pas în stabilirea diagnosticului este examenul medical al pacientului. Doctorul va verifica articulațiile și va pune întrebări referitoare la momentul apariției durerii și a rigidității și va observa mișcările articulare. În funcție de tipul de artrită suspectat, specialistul poate recomanda teste de laborator sau analize de imagistică.

Teste de laborator

În general, este recomandată analiza sângelui, a urinei și a lichidului extras din articulațiile umflate. Pentru a obține lichid din articulații, doctorul va curăța zona, după care va aplica un anestezic lichid și va folosi un ac pentru a extrage lichidul. Acesta din urmă va fi trimis pentru analiză la laborator.

Teste de imagistică

Apelând la unul sau mai multe teste de imagistică, doctorul poate vedea în detaliu care este cauza apariției simptomelor. Mai jos sunt cele mai folosite teste de imagistică în diagnosticarea artritei:

• Teste cu raze X – folosind testarea cu radiații de intensitate joasă, doctorul poate vedea osul și efectele artritei asupra cartilajului. Sunt folosite mai ales pentru a urmări progresul bolii;
• Tomografia computerizată – ajută la oferirea unei imagini a secțiunii transversale a articulațiilor. Permite inclusiv vizualizarea oaselor și a țesutului moale din jurul articulațiilor;
• RMN – oferă imagini detaliate cu tendoanele, ligamentele și cartilajul;
• Teste cu ultrasunete – ajută la obținerea unei imagini cu țesuturile, cartilajul și structurile pline cu lichid din jurul articulațiilor.

Afecțiuni asociate cu apariția artritei

Printre afecțiunile asociate artritei se numără sindromul Sjögren și scleroderma. Pe lângă durerea resimțită la nivel articulațiilor și rigiditatea specifice artritei, sindromul Sjögren are și alte simptome: ochi și gură uscate, dificultăți la înghițire, oboseală, febră și dificultăți în vorbire.

Scleroderma, la rândul său, se manifestă și prin căderea părului, colorarea degetelor de la mâini și picioare în nuanțe albastru-violet, rigiditate la nivelul pielii degetelor, al umărului și al feței, ulcerații la nivelul degetelor, tuse uscată, respirație șuierătoare și probleme digestive (constipație sau diaree).

Tratament

Artrita este tratată prin administrarea de medicamente recomandate de doctor, terapie fizică, practicarea unor exerciții pentru stimularea mobilității sau chiar intervenții chirurgicale, pentru cazurile cele mai grave. Pentru ameliorarea simptomelor, se poate apela inclusiv la forme naturiste de tratament.

Tratamentul medicamentos

De regulă, majoritatea formelor de artrită se tratează prin administrarea următoarelor tipuri de medicamente:

• Analgezice – acestea reduc durerea, însă nu au efect asupra inflamației. În această categorie intră acetaminofenul, tramadolul și medicamente cu rețetă, precum oxicodonă sau hidrocodonă;
• Antiinflamatoare – reduc atât durerea, cât și inflamația. Merită menționate ibuprofenul și naproxenul. Pe lângă medicamentele orale, substanța activă se găsește și sub formă de creme, geluri sau plasturi, care se pot aplica pe zona cu probleme;
• Antiiritante – există unele creme sau unguente pe bază de mentol sau capsaicină, ingredientul principal din ardeiul iute. Aplicarea pe piele ajută la reducerea durerii;
• Antireumatice – sunt folosite mai ales pentru a trata artrita reumatoidă și includ ingrediente care atacă sistemul imunitar sau îl împiedică să atace articulațiile. Sunt eliberate cu rețetă;
• Corticosteroizi – în special prednisonul și cortizonul ajută la reducerea inflamației și blochează răspunsul imunitar.

Terapii fizice

Pe lângă medicamente și unguente, doctorul recomandă, de obicei, și terapie fizică pentru a îmbunătăți mobilitatea. Principalele forme de terapie fizică recomandate în artrită includ:

• Terapia cu apă caldă – exercițiile fizice ușoare realizate în apă îmbunătățesc mobilitatea, iar apa ajută la reducerea presiunii asupra mușchilor și articulațiilor;
• Terapia ocupațională – implică realizarea unor exerciții ușoare pentru a imbunatati activitățile de zi cu zi.

Activități fizice

Studiile arată că, deși persoanele cu artrită resimt durere la începutul exercițiilor fizice, continuarea ajută la reducerea durerii pe termen lung și la îmbunătățirea mobilității. Printre activitățile potrivite pentru adulții cu artrită se numără mersul, înotul, grădinăritul și plimbările scurte cu bicicleta.

Intervenții chirurgicale

Dacă tratamentul cu medicamente nu are efect sau dacă artrita este în stadiu acut sau avansat, atunci când bolnavul nu poate realiza sarcini ușoare precum curatenia sau mersul, doctorul poate recomanda intervenția chirurgicală. Principalele modalități chirurgicale de a trata artrita sunt:

• Operația de reparare a articulațiilor deteriorate – se realizează, de regulă, prin incizii minuscule la nivelul articulațiilor;
• Operația de înlocuire a articulației – doctorul înlocuiește articulația cu probleme cu una artificială. Se realizează mai ales în cazul articulațiilor genunchilor sau șoldului;
• Operația prin care se face fuziunea articulațiilor – se apelează la această formă de intervenție mai ales pentru articulațiile mici, precum cele de la mână, gleznă sau degete.

Imediat după intervenție, bolnavul va necesita o perioadă de recuperare în care va trebui să vă ocupați de alimentatia și de cumpărăturile sale sau să apelați la personal specializat.

Tratamentul naturist

Tratamentul naturist nu vindecă artrita, însă poate contribui la ameliorarea simptomelor. Pe lângă introducerea exercițiilor fizice ușoare, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool, persoanele cu artrită pot consuma următoarele:

• Ceai sau extract de gheara diavolului;
• Măceșe;
• Tămâie și ceai de tămâie;
• Pudră de turmeric;
• Usturoiul și extractul de usturoi;
• Ghimbirul;
• Ceaiul verde.

Este bine ca, înainte de a introduce orice formă de tratament naturist în dieta unei persoane cu artrită, să vorbiți cu doctorul, deoarece multe plante naturiste interacționează cu substanțele active din unele medicamente.

Diferența dintre artrită și artroză

Artrita și artroza par la fel. Ambele afectează oasele, articulațiile și ligamentele. Mai mult, simptomele sunt similare, ambele boli incluzând durere și rigiditatea articulațiilor. Însă diferența dintre ele este importantă.

Dacă artrita este o umbrelă pentru mai multe tipuri de afecțiuni care duc la inflamarea articulațiilor, artroza reprezintă un tip particular de artrită. Artroza sau osteoartrita face parte dintre cele aproximativ 200 de tipuri de artrită. Apare ca urmare a erodării normale a articulațiilor și a cartilajului oaselor, iar odată ce acest cartilaj dispare în totalitate, oasele se freacă de articulații, moment în care apare durerea, rigiditatea și umflarea pielii din jur.

Prevenție

Artrita nu poate fi prevenită în toate cazurile. De exemplu, atunci când boala are o cauză genetică sau apare odată cu înaintarea în vârstă, tot ceea ce puteți face este să urmați tratamentul recomandat de doctor pentru a reduce din simptome.

În ceea ce privește modalitățile de a reduce riscul de a dezvolta artrita, puteți urma recomandările de mai jos:

• Consumați pește și alimente bogate în acizi grași Omega 3 – aceștia ajută la reducerea inflamației;
• Țineți sub control greutatea – obezitatea poate pune o presiune excesivă asupra articulațiilor. Dacă aveți doar 5 kg în plus față de greutatea normală pentru vârsta și stilul de viață, forța exercitată asupra articulațiilor genunchilor crește cu 30-60 kg;
• Faceți mișcare – chiar și 30 de minute de plimbare au un efect pozitiv, ajutând la scăderea în greutate și întărind mușchii din jurul articulațiilor.

Artrita afectează milioane de oameni din întreaga lume. Cu cât este detectată mai devreme, cu atât există șanse mai mari de a preveni apariția complicațiilor. În cazul prezenței factorilor de risc, boala poate fi prevenită prin adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate și introducerea mișcării ușoare în programul zilnic.

Sursa foto: Shutterstock