Ateroscleroza: cauze, simptome, îngrijirea pacienților

Publicat: 04/06/2021
Actualizat:

Autor: Silvia Patriche

Ateroscleroza este o subțiere a arterelor, cauzată de acumularea de aterom – plăci de colesterol. Această acumulare de colesterol, dar și de grăsimi sau calciu, poate afecta orice arteră a corpului, inclusiv pe cele din zona inimii, a rinichilor sau a picioarelor. Ateroscleroza este o formă de arterioscleroză, o serie de afecțiuni ce presupun rigidizarea peretelui arterei și formarea de plăci de aterom.

Spre deosebire de arterioscleroză, ateroscleroza afectează mai ales vasele sanguine elastice, precum aorta, carotidele și vasele iliace, și vasele musculare, cum sunt arterele cerebrale și coronare. În continuare, poți citi mai multe despre cauzele aterosclerozei, simptomele bolii, cum se tratează, precum și ce trebuie să știi pentru îngrijirea pacientului cu ateroscleroză.

Cum apare ateroscleroza

Termenul de „ateroscleroză” provine din limba greacă, din cuvintele „athero” („pastă”) și „sclerosis” („întărire” sau „înțepenire”); de aici și numele bolii, care este cunoscută popular drept „întărirea arterelor”. Afecțiunea debutează ușor și progresează treptat.

Excesul de colesterol se acumulează pe pereții arterelor. Drept urmare, organismul trimite globule albe pentru a ataca această acumulare, similar unei infecții bacteriene. Celulele sanguine încearcă să elimine colesterolul și mor în acest proces, acumulându-se și ele pe pereții arterelor.

De-a lungul timpului, acest lucru duce la inflamație și apoi la răni. Odată ajuns în acest punct, se formează ateromul, adică resturi de colesterol întărite. Această depunere pe artere face ca ele să devină mai înguste, iar sângele ajunge mai greu la țesuturi și organe.

În același timp, există un risc mai mare de formare de cheaguri de sânge, iar atunci când acestea afectează o arteră îngustă și împiedică circulația sângelui, pot apărea fenomene precum atacul de cord sau atacul vascular cerebral. Acumulările masive de colesterol se pot desprinde spontan de pe artere și, astfel, ajunge la inimă un volum mare de sânge, lucru care poate crește riscul de atac de cord cu deces.

Care sunt cauzele aterosclerozei

Ateroscleroza debutează în momentul în care apare inflamația la nivelul endoteliului, peretele arterial. Principalele cauze ale inflamației arteriale sunt:

  • Un nivel ridicat al colesterolului;
  • Inflamația, în cazul unor afecțiuni ca lupusul sau artrita;
  • Înaintarea în vârstă – inima și vasele de sânge trebuie să depună un efort suplimentar pentru a permite circulația în întregul organism. Arterele devin mai slăbite și mai puțin elastice, aspecte care cresc riscul de acumulare a plăcii de aterom.

Factori de risc

Deși oricine ar putea suferi de ateroscleroză, unele persoane au o probabilitate mai mare de îmbolnăvire. Mai jos sunt principalii factori de risc:

  • Obezitatea, mai ales cea abdominală;
  • Diabetul de tip 2 – crește riscul de afecțiuni arteriale coronariene;
  • Un consum excesiv de alcool;
  • Hipertensiunea arterială – poate crește fragilitatea unor artere, lucru care duce la apariția inflamației;
  • Consumul redus de fructe și legume;
  • Sedentarismul – activitatea fizică regulată susține sănătatea mușchiului inimii și stimulează circulația sângelui și a oxigenului în corp. Sedentarismul crește riscul de ateroscleroză, diabet, obezitate;
  • Fumatul – poate afecta pereții vaselor de sânge și funcționarea inimii;
  • Ereditatea – dacă părinții sau frații au ateroscleroză, este posibil ca și persoana dragă să se confrunte cu această problemă;
  • Stresul – poate crește riscul de acumulare de plăci de aterom în perioadele tensionate.

Care sunt simptomele aterosclerozei

La început, nu există simptome. Acestea apar abia atunci când artera este suficient de îngustă pentru a nu mai putea permite trecerea normală a sângelui spre țesuturi și organe. Atunci când apar, simptomele pot include:

  • Durere în piept (durere toracală sau angină);
  • Durere de mână, picior sau în altă zonă unde există o arteră blocată;
  • Dificultăți respiratorii;
  • Oboseală;
  • Stare de confuzie, atunci când blocajul arterial afectează circulația din creier;
  • Slăbiciune musculară în picioare, din cauza lipsei circulației sănătoase.

În funcție de intensitatea simptomelor, ateroscleroza poate fi moderată sau severă.

Cum ateroscleroza poate duce la atac de cord sau atac vascular cerebral, este important să știți și semnele acestor afecțiuni medicale. Astfel, atacul de cord se manifestă prin următoarele simptome:

  • Durere în piept și stare de disconfort;
  • Durere în zona umerilor, a spatelui, gâtului și brațelor;
  • Durere abdominală;
  • Dificultăți respiratorii;
  • Transpirație excesivă;
  • Amețeală;
  • Greață sau vărsături;
  • Senzație de sufocare.

Atacul vascular cerebral poate include următoarele simptome:

  • Slăbiciune sau amorțire în zona feței sau a membrelor;
  • Dificultăți în vorbire;
  • Dificultăți în înțelegerea celor din jur;
  • Probleme de vedere;
  • Pierderea echilibrului;
  • Dureri severe de cap, apărute spontan.

Formarea plăcilor de aterom

Plăcile de aterom se pot dezvolta diferit. Pot rămâne pe pereții arterei, caz în care placa se formează și crește până la un moment dat, după care încetează. Dacă nu blochează fluxul sanguin, nu apar nici simptomele.

O a doua variantă este cea a plăcilor care cresc încet și controlat și afectează fluxul sanguin. În timp, pot cauza blocaje ale sângelui, durere în piept și dureri de picioare, la mers.

Cea mai severă formă este cea a plăcilor de aterom care sunt de mari dimensiuni. Acestea restricționează fluxul sanguin. Problema majoră apare atunci când plăcile de aterom masive se desprind de peretele arterial, iar fluxul de sânge trece cu o viteză și o presiune mult mai mari decât normalul. Dacă acest lucru se întâmplă în apropierea inimii, apare atacul de cord. În cazul creierului, poate surveni atacul vascular cerebral.

Plăcile de ateroscleroză pot cauza trei mari probleme cardiace:

  • Afecțiuni coronariene – plăcile de aterom stabile, din arterele inimii, pot cauza dureri în piept (angină). Desprinderea spontană sau formarea de cheaguri de sânge poate duce la atac de cord;
  • Afecțiuni cerebrovasculare – desprinderea de plăci în zona arterelor din creier poate duce la atac vascular cerebral și chiar la leziuni permanente ale creierului. Blocajele temporare din arterele din creier pot cauza și atacuri ischemice temporare (TIA), ce pot indica un viitor atac vascular cerebral;
  • Afecțiuni ale arterelor periferice – apar atunci când plăcile de aterom se stabilesc pe arterele picioarelor. Acest lucru poate duce la o circulație deficitară, durere la mers și o probabilitate mai mare de răni care nu se vindecă. În cazuri severe, este necesară amputarea membrului.

Complicații ale aterosclerozei

În lipsa tratamentul, ateroscleroza poate avea complicații grave, precum:

  • Boala arterială coronariană;
  • Anevrism cerebral;
  • Boala arterială carotidă;
  • Afecțiuni cronice ale rinichilor;
  • Atac de cord;
  • Atac vascular cerebral;
  • Insuficiență cardiacă;

Cum este diagnosticată

Dacă pacientul are simptome specifice aterosclerozei, medicul va verifica pulsul, dacă există anevrism (o lărgire anormală a arterei, din cauza pereților slăbiți) și va pune întrebări privitor la vindecarea rănilor; dacă ele se vindecă mai greu, acest lucru poate indica un flux scăzut de sânge.

Cardiologul va asculta zgomotele inimii, pentru a vedea dacă există sunete anormale. Un zgomot asemănător unui șuierat indică blocarea unei artere. Acest lucru nu este, însă, suficient pentru a stabili diagnosticul. Este posibil să fie nevoie de unul sau de mai multe teste, precum:

  • Testele de sânge – pentru a verifica nivelul colesterolului;
  • Radiografia Doppler – folosește unde, pentru a oferi o imagine a arterei care are un blocaj;
  • Indicele gleznă-braț (ABI) – ajută la descoperirea unei artere blocate în zona brațelor sau a picioarelor, prin compararea tensiunii arteriale în fiecare membru. Dacă există diferențe mari între tensiunea arterială de la mână și cea de la picior, este posibil să fie vorba de boala arterială periferică;
  • Angiografia cu rezonanță magnetică (MRA) sau angiografia cu tomografie computerizată (CTA) – oferă o imagine detaliată asupra arterelor mari ale corpului (aortă, arterele capului și gâtului, arterele extremităților superioare și inferioare, arterele trunchiului);
  • Angiograma cardiacă – este o radiografie realizată după injectarea cu o soluție radioactivă. Arterele inimii se vor „aprinde”, iar medicul va observa eventualele anomalii;
  • Electrocardiograma – măsoară activitatea electrică a inimii și poate detecta zonele cu un flux sanguin redus.

Cum se tratează

De cele mai multe ori, tratamentul necesită schimbarea stilului de viață și reducerea consumului de alimente cu grăsimi saturate și trans și cu un nivel ridicat de colesterol. În funcție de severitate, medicul cardiolog poate recomanda medicamente sau, în cazuri rare, intervenția chirurgicală. Mai jos, puteți citi mai multe despre fiecare în parte.

Stilul de viață

Odată format, blocajul arterial nu este reversibil, însă schimbarea stilului de viață și medicamentele recomandate de medic pot încetini sau chiar stopa noile depuneri de aterom. Tratamentul agresiv poate chiar reduce din dimensiunile plăcilor.

Reducerea sau stoparea aterosclerozei se realizează prin reducerea factorilor de risc. Acest lucru constă într-o dietă sănătoasă, activitate fizică ușoară, de exemplu, plimbări în parc, și eliminarea fumatului, dacă este cazul. Aceste schimbări nu vor îndepărta blocajele arteriale, însă vor reduce riscul de atac de cord și de atac vascular cerebral.

O dietă sănătoasă pentru inimă presupune:

  • O mare varietate de fructe și legume;
  • Cereale integrale;
  • Lactate cu un conținut redus de grăsimi;
  • Pește și pui fără piele;
  • Legume proaspete;
  • Nuci și semințe;
  • Ulei de măsline.

În același timp, sunt de evitat produsele și băuturile cu un conținut mare de zahăr, dulciurile, deserturile etc. De asemenea, este recomandată reducerea consumului de sare și de produse cu sare, până la cel mult 1.500 mg pe zi. Mai mult, grăsimile saturate și trans trebuie reduse la minimum, pentru un nivel mai mic al colesterolului. Sunt indicate grăsimile sănătoase, precum cele conținute de uleiul de măsline, avocado, nuci și pește.

Al doilea pas este activitatea fizică. Pentru o persoană cu ateroscleroză, sunt indicate 30-60 de minute de activitate fizică pe zi, de la grădinărit și mers la plimbări pe bicicletă și înot. Sportul ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, reduce hipertensiunea arterială și crește nivelul colesterolului „bun” (HDL).

Tratament medicamentos

Medicamentele pentru ateroscleroză pot încetini progresul sau chiar stopa formarea de plăci. Mai jos, sunt principalele medicamente recomandate în ateroscleroză:

  • Statine și alte medicamente pentru reducerea colesterolului;
  • Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – contribuie la prevenirea îngustării arterelor;
  • Beta-blocante sau blocanți ai canalelor de calciu – pentru reducerea hipertensiunii arteriale;
  • Diuretice – indicate pentru a reduce hipertensiunea arterială;
  • Anticoagulante precum aspirina – pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și blocarea arterelor. Aspirina și alte medicamente asemănătoare ar trebui luate doar la recomandarea doctorului, deoarece, în unele cazuri, pot crește riscul de sângerare.

Chirurgical

Atunci când medicamentele nu dau rezultate sau pentru a preveni apariția complicațiilor, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală. Persoana cu ateroscleroză are la dispoziție următoarele variante de operație:

  • Angiografia sau operația cu stent – doctorul introduce un tub subțire în artera mâinii sau piciorului, pentru a ajunge la vasul de sânge cu probleme. Blocajele existente sunt observate cu ușurință pe ecran. Folosirea unui cateter cu balon (procedură numită angioplastie) ajută la deschiderea unei artere blocate. Această intervenție reduce simptomele aterosclerozei, însă nu poate preveni atacul de cord;
  • Operația de bypass – chirurgul va lua un vas de sânge sănătos, de la picior, din zona toracică sau unul artificial și îl va folosi pentru a permite circulația sângelui în jurul arterei blocate;
  • Endarterectomia – constă în îndepărtarea depozitelor de grăsime de pe artere, iar accesul se face prin arterele gâtului;
  • Terapia fibrinolitică – doctorul introduce un medicament, pentru a dizolva cheagul de sânge care blochează artera.

Recuperarea după operație

După intervenția chirurgicală, zona inciziei va fi dureroasă la atingere și este posibil să fie prezente vânătăi, timp de câteva zile după operație.

Mulți pacienți primesc medicamente pentru a preveni spasmele arteriale. În cazul procedurilor ușoare, pacientul poate merge la 2-6 ore de la intervenție, însă, în următoarele 2-5 zile, se recomandă odihna și evitarea unor activități obositoare, precum curatenia sau realizarea de cumpărături.

Bine de știut pentru îngrijirea pacienților

Îngrijirea persoanei dragi va depinde de starea sa generală de sănătate. Unele persoane cu ateroscleroză pot avea grijă de propria persoană, trăind independent. Însă, dacă există și alte probleme de sănătate sau dacă persoana a suferit o intervenție complexă, ar putea fi nevoie de îngrijire mai mult de câteva zile. Mai jos, sunt câteva aspecte de care ar trebui să țineți cont în îngrijirea persoanei cu ateroscleroză.

Baia

Dacă persoana dragă a suferit recent o operație pentru ateroscleroză, medicul poate recomanda amânarea băii până la vindecarea zonei inciziei. În acest caz, incizia ar trebui menținută uscată, iar în această perioadă, este indicată folosirea bureților, pentru spălare. Uneori, medicul recomandă evitarea băilor sau a înotului, în primele săptămâni de recuperare, deci este important să vorbiți despre acest lucru înainte de externare.

Unele persoane cu intervenții în zona arterelor coronariene pot ameți sau chiar leșina, în timpul băii. De asemenea, dușurile fierbinți ar putea agrava simptomele. Este indicată folosirea unui scaun special pentru duș sau cadă, pentru a preveni căderea.

Îmbrăcarea

O persoană care se recuperează după operația pentru ateroscleroză, mai ales în apropierea inimii, necesită un timp mai mare de recuperare. De asemenea, sunt de evitat mișcările prelungite ale părții superioare a corpului, precum și ridicarea mâinilor deasupra capului. În acest caz, sunt indicate purtarea de haine cu nasturi și evitarea ținutelor care necesită introducerea pe cap.

Dacă operația este recentă, sunt de evitat hainele strâmte și alte obiecte vestimentare restrictive (sutiene, curele), care pun presiune pe zona inciziei. Totodată, persoanele care au avut recent operație se pot dezechilibra ușor, astfel că este indicată încălțămintea fără toc.

Alimentația

Persoanele cu ateroscleroză trebuie să urmeze o dietă specială, recomandată de medic. În general, se limitează consumul de sare și grăsimi saturate și se crește cantitatea de fibre (fructe, legume, cereale integrale).

Dieta joacă un rol vital în recuperare, precum și în reducerea simptomelor, astfel că, după externare, este recomandată urmarea cât mai exactă a indicațiilor dietetice oferite de medic. Dacă apelați la personal specializat, acesta va putea încuraja persoana dragă să mănânce alimentele indicate de doctor.

Toaleta

Persoanele care au avut recent operație pe inimă sunt slăbite și au simptome precum amețeală și stări de leșin, uneori, timp de 1-2 săptămâni după intervenție. Este posibil să nu poată merge singure la toaletă. În acest caz, este nevoie de ajutor, cel puțin în primele zile după externare.

Mobilitatea

Unii indivizi cu ateroscleroză se pot confrunta cu limitări ale mobilității, mai ales după un atac de cord sau după o intervenție complexă. De multe ori, doctorul poate descuraja activitățile obositoare. Totuși, unele persoane sunt sfătuite să rămână active, prin activități simple, precum plimbarile în parc. Activitatea fizică ușoară menține inima sănătoasă și contribuie la ameliorarea simptomelor.

Adaptarea casei

Deseori, este nevoie de adaptarea casei persoanei dragi, pentru a înlesni recuperarea după operație. Persoanele vârstnice au un risc mai mare de cădere, iar unele medicamente pot cauza amețeală. În acest context, se recomandă:

  • Securizarea sau îndepărtarea covoarelor;
  • Mutarea sau organizarea cablurilor electrice;
  • Crearea de spații libere, pentru a permite mișcarea prin casă;
  • Organizarea și menținerea obiectelor personale la îndemână (acte, documente medicale, medicamente, glucometru etc.);
  • Menținerea camerelor bine luminate.

În unele cazuri, este nevoie de montarea unei bare lângă toaletă sau la duș, pentru a preveni căderile. De asemenea, uneori, este necesar un scaun special pentru duș/cadă și un covor antiderapant.

Dacă persoana stă la casă cu etaj, este indicată mutarea dormitorului la parter, pentru a evita extenuarea pe scări, dificultățile respiratorii și amețeala.

Cum poate fi prevenită ateroscleroza

În general, ateroscleroza poate fi prevenită prin adoptarea unui stil de viață sănătos. De aceea, medicii recomandă următoarele:

  • Încetarea fumatului – tutunul cauzează degradarea arterelor și contribuie la apariția complicațiilor asociate aterosclerozei;
  • Activitatea fizică ușoară spre moderată – activitatea fizică stimulează fluxul sanguin, reduce hipertensiunea arterială și ajută la menținerea sănătății inimii. Sunt indicate cel puțin 30 de minute de sport pe zi. Dacă jumătate de oră este prea mult, persoana poate face activități fizice împărțite în sesiuni de 10 minute;
  • Pierderea kilogramelor în plus și menținerea unei greutăți optime – chiar și 1-2 kg pot ajuta la reducerea riscului de colesterol ridicat și de hipertensiune arterială, doi factori-cheie în ateroscleroză;
  • Alimentația sănătoasă, echilibrată și variată – nutriționiștii recomandă multe fructe, legume, cereale integrale, lactate și carne slabă. De asemenea, este indicată reducerea consumului de carbohidrați rafinați, grăsimi saturate, sare și zahăr. Mai mult, este benefică înlocuirea pâinii albe cu o variantă din cereale integrale. O dietă sănătoasă ajută la menținerea greutății și echilibrează tensiunea arterială, nivelul colesterolului și al zahărului din sânge;
  • Reducerea stresului – prin respirație profundă, activitate fizică, meditație sau yoga.

Detectată timpuriu, ateroscleroza poate fi ținută sub control, prin schimbarea stilului de viață și luarea medicamentelor recomandate de medic. În cazurile severe, este necesară intervenția chirurgicală, ce poate necesita o perioadă mai scurtă sau mai lungă de recuperare. Chiar și persoanele care apelează la operații pentru ateroscleroză ar trebui să respecte dieta în continuare, pentru a putea reveni la activitățile zilnice preferate.

Sursa foto: Shutterstock