Totul despre depresia la bătrâni: cauze, simptome, sfaturi

Depresia, dușmanul nevăzut al bunicilor noștri. Cum le putem fi alături.

Imaginea bunicilor noștri trezește în fiecare dintre noi un sentiment plăcut de „acasă” și, fără îndoială, dumnealor au sădit în noi valori umane pe care le ducem mai departe, pe măsură ce ne trăim propriile vieți. În virtutea acestei moșteniri neprețuite, suntem datori la rândul nostru să le purtăm de grijă atunci când capriciile vârstei încep să se manifeste, iar unul dintre acestea este și depresia.

Potrivit statisticilor europene, 12,3% dintre persoanele de peste 65 de ani au depresie. Datele locale, oferite de un raport al Institutului de Statistică, spun că 2% dintre vârstnicii români sunt depresivi. Din nefericire, tot datele arată că doar 10% dintre bunicii noștri primesc tratamentul de care au nevoie.

Cele mai frecvente motive ale depresiei în rândul persoanelor vârstnice

Depresia nu ține cont de reguli. Nu afectează oamenii în funcție de vârstă, oră sau vreme. Totuși, există câteva situații care pot crește riscul de apariție a depresiei la persoanele vârstnice:

  • Îmbătrânirea – de cele mai multe ori, înaintarea în vârstă este însoțită și de slăbirea organismului. Dacă la aceasta se adaugă existența uneia sau a mai multor boli cronice, vârstnicilor le va fi destul de greu să aibă o atitudine pozitivă;
  • Pensionarea – încetarea activității profesionale și a unei rutine cunoscute poate afecta viața de zi cu zi a persoanei dragi. Mai mult, pentru vârstnicii care au lucrat 20-30 de ani într-un singur loc, colegii de muncă au devenit apropiați;
  • Pierderea partenerului de viață va lăsa urme adânci și poate declanșa depresia. Dacă starea de tristețe persistă mult prea mult și apar manifestări specifice (vedeți mai jos), există un risc mai mare de apariție a depresiei;
  • Unele medicamente – depresia poate apărea uneori ca un efect secundar al unor medicamente sau combinații ale acestora. De aceea, este important ca familia și pacientul să păstreze o strânsă legătură cu medicul curant sau cel de familie pentru a surprinde din timp aceste posibile efecte secundare.

Pe lângă cauzele frecvente ale depresiei, există și o serie de lucruri care pot crește probabilitatea de îmbolnăvire. Printre acestea se află: un grad de incidență mai mare în rândul doamnelor de peste 65 de ani, lipsa susținerii din partea grupului de prieteni, o viață stresantă, existența unei boli care afectează imaginea de sine, ereditatea, durerea cronică, abuzul de alcool și teama de moarte.

Cum putem recunoaște semnele depresiei la persoanele vârstnice dragi nouă

Depresia are o serie de semne care o dezvăluie mai ales în fața persoanelor apropiate celor vârstnici. Rudele, prietenii sau chiar vecinii sunt primii care observă o schimbare de comportament sau a stării de spirit. Mai jos sunt alte câteva semne care apar des în rândul seniorilor cu depresie:

  • O stare de tristețe și apatie;
  • Absența bucuriei în activitățile care îi încântau în urmă cu ceva timp;
  • Pierderea poftei de mâncare sau consumul exagerat de alimente;
  • Singurătate și sentimentul de inutilitate;
  • Sentimentul de excludere din viața copiilor;
  • Retragerea din activitățile familiale sau din comunitatea de prieteni;
  • Reducerea sau absența motivației de a face activitățile zilnice;
  • Dificultăți de concentrare sau probleme de memorie;
  • Confuzie;
  • Evadarea în activități nesănătoase (de exemplu, consumul excesiv de alcool), pentru a „scăpa” de problemele de zi cu zi;
  • Lipsa unui somn odihnitor sau insomnie;
  • O stare generală de oboseală;
  • Neglijarea igienei;
  • Gânduri suicidale și lipsă de interes față de un tratament care le-ar putea îmbunătăți afecțiunile cronice de care suferă;

Pe lângă aceste semne, este bine de știut că mulți vârstnici susțin vehement că nu sunt triști sau depresivi. Ajung, totuși, să acuze dureri fizice inexplicabile, probleme digestive fără o cauză anume, agravarea durerilor de cap sau senzații de „goliciune” mentală (lipsa unei emoții).

Cum se pune diagnosticul

Este bine ca familia să păstreze o legătură constantă cu persoana dragă și să fie alături de ea pentru ca, împreună cu medicul curant, să se stabilească un diagnostic corect. Pe lângă dialog, doctorul va putea, pe baza semnelor depresiei și a unor teste, să excludă, dacă este cazul, afecțiunea ca manifestare a unor alte boli sau ca un efect secundar al unor medicamente.

De asemenea, alte boli se pot manifesta asemănător depresiei, deci nici acest lucru nu ar trebui trecut cu vederea. Mai jos sunt câteva dintre aceste afecțiuni:

  • Sindromul bipolar – prin comparație cu depresia, această boală constă în alternarea perioadelor de tristețe și lipsă de speranță cu cele de entuziasm, stare de bine și încredere de sine;
  • Hipotiroidismul – în cazul acestei afecțiuni, glanda tiroidă nu produce o cantitate suficientă de hormoni. Cum aceștia sunt necesari pentru funcționarea normală a creierului, pacienții cu hipotiroidism resimt oboseală, probleme de concentrare și tristețe, toate comune și depresiei. Prin comparație cu depresia, hipotiroidismul este marcat și de o sensibilitate mai mare la temperaturi reduse, pierderea părului și uscarea pielii. Diagnosticul este realizat printr-un test de sânge, iar tratamentul implică, de cele mai multe ori, doar o pastilă pe zi;
  • Diabetul de tip 2 – persoanele vârstnice pot dezvolta diabet zaharat fără a-și da seama. Acest lucru se poate întâmpla dacă pierd în greutate rapid, se simt tot mai obosite sau sunt abătute. De asemenea, există și cazul unei depresii aparente, care este mult diminuată dacă persoana primește tratamentul adecvat pentru diabet;
  • Sindromul de oboseală cronică – se manifestă printr-o oboseală aparent exagerată, fără o cauză anume. Pe lângă letargie, persoana în cauză poate resimți dureri musculare și poate avea probleme de concentrare și insomnie, simptome comune și depresiei. Există, totuși, o diferență majoră între cele două. Dacă în cazul depresiei, persoanele dragi nouă sunt obosite fizic și neinteresate de activitățile care le făceau plăcere, pentru cele cu sindromul de oboseală cronică există extenuarea fizică, însă dorința de a participa nu dispare, în ciuda lipsei energiei;
  • PTSD (sindromul de stres posttraumatic) – reprezintă o altă afecțiune care poate fi confundată cu depresia. Cele două au în comun problemele de concentrare, evitarea unor activități care le făceau plăcere, senzația de distanțare față de ceilalți și gândurile negative. Principala diferență este că PTSD apare ca urmare a unui eveniment traumatizant care a avut loc în ultimele șase luni.

Cum îi putem ajuta pe cei dragi să treacă prin această experiență mai ușor

Persoanelor vârstnice li se poate părea dificil să vorbească despre starea lor de spirit, deoarece multe dintre dumnealor au crescut în medii în care problemele mentale precum anxietatea sau depresia erau privite ca un semn de slăbiciune.

În plus, mulți oameni au trecut prin nenumărate probleme și văd depresia, deși nu au un nume pentru ea, ca pe un lucru pe care trebuie să îl suporte fără a se plânge și fără a cere ajutorul. De asemenea, nu văd grijile și tristețea specifice depresiei la fel ca pe bolile considerate „serioase”, așa cum sunt afecțiunile cardiovasculare sau artrita, spre exemplu. Pe de altă parte, un nou drum la doctor înseamnă noi griji și noi medicamente care se adaugă la tratamentele pe care deja le urmează mulți dintre ei.

Este bine ca persoana dragă să fie tratată cu respect, iar depresia, cu o atitudine proactivă și orientată spre reducerea manifestărilor bolii. Mai jos sunt câteva modalități prin care puteți ajuta persoana dragă să treacă prin această experiență mai ușor:

  • Păstrați-vă calmul – este firesc să fiți îngrijorați pentru sănătatea mentală a persoanei dragi, însă este important să mențineți o atmosferă plăcută și lejeră în timpul fiecărei vizite. Evitați să aduceți reproșuri sau să vă pierdeți răbdarea. Această abordare doar va agrava lucrurile și va crește distanța dintre dumneavoastră și persoana dragă. În schimb, încurajați-o să fie deschisă și să vorbească despre ceea ce simte sau despre ce o deranjează. Transmiteți-i în mod blând că îi sunteți alături, că nu o veți forța să se destăinuie, dar dacă o va face, nu o veți judeca;
  • Oferiți-i timpul dumneavoastră. Singurătatea este un factor major în depresie. Acordați-i persoanei dragi atenție și dragoste. Discutați cu membrii familiei sau cu prietenii apropiați și încurajați petrecerea timpului cu activități plăcute.O puteți responsabilizaîn diverse moduri, cum ar fi: să ia copiii de la școală de două ori pe săptămână sau să își viziteze prietenii;
  • Ajutați-o cu pregătirea mesei – lipsa apetitului poate fi un alt simptom comun depresiei. Acest lucru poate duce la pierderea în greutate, slăbirea musculaturii, oboseală și chiar la agravarea unor afecțiuni existente. De aceea, este foarte important să vă asigurați că persoana dragă primește hrana de care are nevoie. În plus, pregătirea mesei poate reprezenta o nouă ocazie de a petrece timp împreună;
  • Oferiți-le ceva de făcut – persoanele dragi ieșite la pensie, în special cele care locuiesc singure, nu au activități variate. Încurajați-le să se reapuce de un hobby din tinerețe ori să se reîntoarcă la ceea ce le făcea cu adevărat plăcere înainte de a se dedica în totalitate îngrijirii familiei și îndeplinirii rolului profesional;
  • Încurajați activitatea fizică – chiar și plimbările scurte până la piață pot ajuta la menținerea sănătății fizice, dar mai ales la gestionarea tumultului mental și a emoțiilor;
  • Copiii și rudele apropiate nu joacă rolul de terapeut. De aceea, este indicat să solicitați ajutor specializat și să încurajați vârstnicul să urmeze tratamentul recomandat;
  • Asigurați-vă că acest tratament este urmat în conformitate cu indicațiile medicului. Persoana în cauză, pe fondul imaginii sumbre asupra lumii, poate crede că medicamentele și terapia nu vor avea rezultate.

Recomandări pentru persoanele vârstnice

Urmarea câtorva sfaturi poate ajuta persoanele vârstnice să își ia gândul de la tristețe și să își recapete starea de bine. Recomandați-le cu blândețe:

  • Să se odihnească suficient – există o legătură directă între lipsa somnului și agravarea simptomelor depresiei. Pentru a evita acest lucru, este bine ca vârstnicii să se odihnească cel puțin 7-8 ore pe noapte;
  • Să își petreacă timpul cu lucruri care odinioară le făceau plăcere – chiar dacă nu au dispoziție, este bine să se implice în activități plăcute. Îndemnați bunicii din viața dumneavoastră să se uite la comedii sau să citească volume relaxante, să își redescopere talente de care au uitat în timp, dar care îi defineau și îi ajutau să se regăsească;
  • Să evite consumarea băuturilor alcoolice;
  • Să păstreze aproape fotografii cu oamenii dragi;
  • Să se ocupe cu grădinăritul sau alte activități fizice în jurul locuinței, în cazul în care vârstnicul stă la casă;
  • Să învețe lucruri noi – fie că e vorba de un instrument muzical, o limbă străină sau de folosirea telefonului pentru a-și vedea nepoții, învățarea poate aduce bucurie vieții;
  • Să acorde atenție înfățișării – odată cu pensionarea, bunicii noștri pot să nu mai simtă nevoia de a fi aranjați la patru ace în fiecare zi. Totuși, puțin efort în fiecare dimineață ajută stima de sine;
  • Să fie atente la dieta zilnică – este recomandat ca persoanele vârstnice care trăiesc depresia să consume mai puțin zahăr și carbohidrați rafinați și să se concentreze asupra proteinelor din carne de pui, curcan sau pește, asupra vitaminelor și mineralelor din fructe, legume, lactate, nuci și semințe. Pe lângă mesele principale ale zilei, sunt indicate și 2-3 gustări.

Chiar dacă în familiile noastre s-a întâmplat ca acest musafir nepoftit să bată la ușă, este important să reușim împreună să petrecem zilele în care aceasta ne este oaspete într-un mod cât mai calitativ. Perioadele dificile prin care trecem aduc cu sine și sensuri noi pe care le descoperim, iar această afecțiune nu este o excepție. Dimpotrivă, putem observa că ne situează mai aproape de cei dragi și că ne ajută să reformăm legături de a căror fragilitate nu mai eram atât de conștienți. Printr-o muncă de echipă alături de persoanele vârstnice din viața noastră care trăiesc depresia, cu atenție, deschidere și comunicare, este posibil să descoperim că această experiență nu este altceva decât o șansă de a fi și de această dată împreună bunicii noștri.

Sursa foto: Shutterstock, Pexels

One Thought on “Totul despre depresia la bătrâni: cauze, simptome, sfaturi”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *