Dragoș este un pasionat de scris, care consideră că fiecare zi reprezintă o oportunitate de a învăța lucruri noi. Cu o experiență editorială de peste 5 ani, Dragoș face eforturi constante pentru a se asigura că domeniile despre care scrie nu mai au niciun secret pentru el. În timpul liber călătorește, se ocupă de citit, gătit și de proiecte DIY, hobby-uri pe care le abordează deseori în textele sale.
Demența reprezintă o afecțiune care se manifestă prin declinul capacității mentale. Nu este o boală specifică, iar termenul este folosit, de regulă, pentru a descrie un grup de simptome care cauzează degradarea capacității mentale.
Cu toate că aceste simptome se pot manifesta la orice vârstă, persoanele de peste 65 de ani prezintă un risc crescut de a se confrunta cu aceste afecțiuni. Dintre tipurile de demență, cel mai întâlnit este Alzheimerul, iar 60-70% dintre pacienții care prezintă declinul capacității mentale sunt afectați de această afecțiune.
În general, o persoană care se confruntă cu demența va avea probleme în a duce la îndeplinire activități simple, de zi cu zi, va avea schimbări dese de dispoziție, tulburări de personalitate și probleme de comunicare. În cele ce urmează puteți afla tot ceea ce trebuie să știți despre demență și cum pot fi ajutate persoanele care suferă de această afecțiune.
Demența este cauzată de o degradare simultană a unor celule nervoase aflate în diferite regiuni ale creierului. Fiecare individ se manifestă într-un mod diferit, iar simptomele diferă în funcție de zona din creier care a fost afectată.
De cele mai multe ori, demența este incurabilă, însă există și situații în care se poate trata. În cazul în care afecțiunea se manifestă pe fondul unui deficit de vitamine sau ca reacție la anumite medicamente, tratamentul îl poate ajuta pe pacient să se recupereze complet. În general, principalele cauze ale demenței sunt:
Aceste boli se caracterizează prin faptul că nu răspund la tratament și se agravează indiferent de măsurile luate de pacient. Cele mai comune boli care cauzează demență degenerativă sunt: Huntington, Alzheimer, demență mixtă, boala Creutzfeldt-Jacob, demența frontotemporală sau demența cu corpi Lewy.
Reprezintă cea mai întâlnită formă de demență. Potrivit cercetătorilor de la Mayo Clinic, această boală se manifestă treptat, pe parcursul a cinci stagii și progresează, de regulă, de-a lungul câtorva ani. Este cauzată de anumite fragmente de țesut cerebral care se depun în creier și cauzează moartea unor alte celule învecinate. Alzheimerul afectează și acetilcolina, o substanță extrem de importantă pentru creier, responsabilă cu transmiterea de impulsuri nervoase de la o celulă la alta.
Primele semne ale acestei afecțiuni sunt: pierderea memoriei de scurtă durată, dezorientare, dificultăți în exprimare și în a duce la bun sfârșit activități care înainte erau simple.
Această boală se manifestă atunci când corpii Lewy întrerup semnalele transmise dintre neuroni. Acești corpi sunt conglomerate de proteine anormale, care cauzează simptome precum: halucinații vizuale, alterarea stării de conștiență, tremor specific bolii Parkinson sau probleme de percepție vizuală.
Acest tip de demență se caracterizează prin deteriorarea lobilor temporali și frontali ai pacientului. Simptomele nu se manifestă, de regulă, până la vârsta de 50-60 de ani, însă sunt situații când pot apărea și mai devreme.
Primele semne ale demenței fronto-temporale sunt schimbările de personalitate, de comportament sau deteriorarea vorbirii. Aceste simptome sunt legate de degradarea lobului temporal, dar și a celui frontal.
Indiferent de cauza demenței, o persoană care suferă de o astfel de afecțiune va beneficia enorm de pe urma unui serviciu de ingrijire profesionala, prin care să fie asistată în activitățile de zi cu zi.
Pseudo-demența este o altă formă a acestei manifestări, care poate fi produsă de depresie. De fapt, această afecțiune nu apare ca o degradare a celulelor creierului, ci din cauza depresiei, care îi provoacă persoanei afectate pierderi de motivație și de concentrare.
De asemenea, există foarte multe boli care pot cauza pierderi de memorie, printre care și:
În general, simptomele demenței sunt legate de pierderea de memorie frecventă și progresivă, pierderea capacității de concentrare și de a acorda atenție anumitor lucruri cotidiene și diminuarea percepției vizuale.
Demența este foarte greu de depistat, iar semnele apărute în faza incipientă a bolii sunt subtile și vagi, iar de multe ori pot fi ignorate. Cele mai comune sunt:
Persoanele diagnosticate cu MCI (mild cognitive impairment) se confruntă deja cu simptome de tipul pierderii de memorie, însă acestea sunt foarte greu de diferențiat de îmbătrânirea normală. Persoana în cauză va experimenta probleme zilnice, care diferă în severitate.
În cele mai multe cazuri, persoanele care se confruntă cu MCI ajung să sufere de demență, în general de Alzheimer. Aproximativ 40% din persoanele care se confruntă cu MCI ajung să sufere de demență în decurs de trei ani, iar circa 80% din aceste persoane se confruntă cu afecțiunea în decurs de 6 ani.
Cu toate că o persoană care suferă de MCI nu poate apela la un tratament prin care să se vindece, există șansa de a încetini sau chiar de a stopa evoluția bolii. În mod normal, o persoană din 8 care prezintă tulburări de memorie va progresa spre demență, însă nu se poate spune care dintre aceste persoane va fi afectată.
Pe lângă tratamentul medicamentos, bolile care afectează memoria pot fi încetinite sau chiar stopate printr-un stil de viață sănătos și prin câteva tehnici simple, dar extrem de eficiente. Printre acestea se numără:
Demența este o boală care nu se poate diagnostica în urma unor analize de sânge. Depistarea acestei afecțiuni, mai ales în fază incipientă, este destul de complicată, iar din această cauză este necesar să se obțină o a doua părere. Pentru punerea unui diagnostic corect, trebuie urmați anumiți pași:
În cazul unui pacient suspect de demență, evaluarea medicală este una atipică și, în primă instanță, constă într-o discuție între doctor și pacient. Cele mai comune întrebări puse de doctor vor fi:
Pentru a nu exista confuzii între demență și o altă afecțiune care prezintă o simptomatologie asemănătoare, este necesar să se efectueze anumite analize de laborator, pentru a stabili cu exactitate care este cauza simptomelor. Printre aceste analize se numără:
În cazul în care medicul încă vrea să se asigure că nu există alte cauze ce declanșează aceste simptome, va recomanda un CT (computer tomograf) și un IRM (imagistica prin rezonanță magnetică). Prin aceste teste, se pot identifica probleme precum accidentul vascular cerebral sau tumorile pe creier.
Evoluția demenței este una progresivă și se va agrava pe măsura trecerii anilor. În prezent, există anumite tratamente care pot contribui la încetinirea afecțiunii, însă, din păcate, aceasta este una ireversibilă, care nu poate fi vindecată. În această situație, un pacient vârstnic, bolnav de demență, poate beneficia de ajutor profesionist la domiciliu, prin care să-și mențină calitatea vieții și să aibă la dispoziție toate facilitățile necesare.
În prezent, există anumite tratamente care pot încetini evoluția demenței sau pot chiar stopa anumite simptome. Unui pacient de demență, medicul îi va prescrie:
Dacă demența a apărut ca urmare a unei cauze ce poate fi tratată, medicul va încerca să repare cauza, pentru a ameliora sau chiar stopa simptomele. Printre tratamente se numără:
Pentru tipurile de demență care nu pot fi vindecate, tratamentul se bazează mai mult pe încetinirea evoluției sau, după caz, pe stoparea acesteia, și există anumite medicamente care pot ajuta. Atenție însă. Tratamentul medicamentos se administrează doar la indicațiile medicului și doar pe bază de rețetă. Anumite medicamente au efecte secundare și pot reacționa cu alte tratamente pe care le urmați.
Acesta este un inhibitor al acetilcolinesterazei care are rolul de a reduce degradarea cognitivă provocată de demență. Medicamentul este util atât pentru tratarea Alzheimerului, cât și a demenței cu corpi Lewy.
Persoanelor care suferă de tulburări comportamentale și care, din cauza demenței, devin agitate, li se pot administra antipsihotice.
Un alt medicament folosit pentru tratarea Alzheimerului. Blochează efectele produse de anumite substanțe din creier. Acesta se folosește ca tratament pentru demența mixtă.
Dacă pacientul se confruntă cu simptome specifice demenței și se constată că acestea au fost declanșate de tumori sau de hidrocefalie, va fi necesară intervenția chirurgicală.
Având în vedere că toate tipurile de demență duc la pierderi mari de memorie, este crucial ca pacientul să beneficieze de o îngrijire specială, pentru a nu își face singur rău și pentru a se bucura de o viață cât mai confortabilă. Pentru că această afecțiune se manifestă cu precădere la vârstnici, vom vorbi despre tipul de îngrijire necesar pentru această categorie de persoane.
Este foarte probabil ca un bolnav de demență să uite să mănânce la timp și, de aceea, va avea nevoie de cineva care să se asigure că este hrănit corespunzător. De asemenea, un suferind de demență în stadiu avansat va întâmpina dificultăți în mânuirea tacâmurilor și va trebui ajutat de către altcineva. În cazul în care un membru al familiei nu se poate ocupa de hrănirea bolnavului, puteți apela la ajutor specializat.
Pentru că un bolnav de demență nu mai conștientizează pericolul și nu mai poate fi responsabil pentru deciziile sale, este important ca acestuia să-i fie asigurat un mediu în care să nu se poată accidenta. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să aveți în vedere anumite aspecte:
Chiar dacă demența este, în majoritatea cazurilor, o boală incurabilă și ireversibilă, este important să ne asigurăm că persoanele care suferă de o astfel de afecțiune sunt îngrijite corespunzător și sunt ajutate să ducă o viață demnă, într-un mediu sigur.
Sursa Foto: Shutterstock