Boala coronariană – cauze, simptome, îngrijirea pacienților

Boala coronariană se dezvoltă atunci când vasele majore care alimentează inima cu sânge ajung să fie degradate sau bolnave. Aceasta este cea mai răspândită afecțiune a inimii. În continuare, poți citi mai multe despre primele simptome ale bolii coronariene, cauzele care duc la apariția sa, cum se tratează, precum și care sunt elementele cheie ale îngrijirii unei persoane bolnave.

• Simptome ale bolii coronariene
• Cauze ale bolii coronariene
• Factorii de risc în boala coronariană
• Diagnosticarea bolii coronariene
• Tratarea bolii coronariene
• Prevenirea bolii coronariene
• Îngrijirea persoanei cu boala coronariană

Înscrieți-vă la newsletter-ul nostru

Thank you for Signing Up

Vă rugăm să corectați câmpul (câmpurile) marcat(e) mai jos.

1,true,6,Contact Email,2

Simptome ale bolii coronariene

În cazul bolii coronariene, arterele sunt înguste și nu furnizează un flux suficient de sânge oxigenat la inimă. La început, fluxul de sânge nu cauzează simptome, însă, pe măsură ce plăcile de aterom se acumulează, pot apărea următoarele semne și simptome:

• Dureri în piept (angină) – se pot resimți ca o presiune sau strângere în zona pieptului, ca și cum ai avea o greutate pe piept. Durerea apare, în general, în mijlocul sau pe partea stângă a pieptului. Angina survine, mai ales, ca urmare a efortului fizic sau a stresului emoțional. De regulă, durerea în piept se ameliorează odată cu încetarea activității sau după calmare. Mai ales la femei, durerea poate fi de scurtă durată sau înțepătoare și se poate resimți și în zona gâtului, a brațelor sau a spatelui;

• Dificultăți respiratorii – dacă inima nu mai pompează la fel de mult sânge pentru a acoperi nevoile corpului, pot apărea probleme respiratorii inclusiv în momentul efortului fizic, chiar și ușor;

• Atac de cord – blocarea completă a arterelor coronariene cauzează atacul de cord. Prezența unui atac de cord se face simțită prin senzația de presiune intensă în zona pieptului, durere în zona umărului sau a brațului, transpirație și dificultăți respiratorii;

• Amețeală – apare intermitent în cazul persoanelor cu boala coronariană și, mai ales, în timpul activităților fizice, însă poate debuta și în momentele de repaus;

• Palpitații – apar rar și constau în bătăi neregulate ale inimii (care pare a sări din piept) și pot fi însoțite de stări de leșin.

Femeile au un risc mai mare de simptome precum atacul de cord, durerile de gât sau maxilar, oboseală, greață și dificultăți respiratorii.

Complicații ale bolii coronariene

Lăsată netratată, boala coronariană poate cauza insuficiență cardiacă sau aritmii. Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai este suficient de puternică pentru a pompa sângele necesar funcționării țesuturilor și organelor.

Aritmiile reprezintă bătăi neregulate ale inimii, care apar atunci când la inimă ajunge o cantitate insuficientă de sânge. Pe termen lung, un flux insuficient de sânge poate afecta țesutul inimii care, la rândul său, afectează activitatea electrică a miocardului.

Cauze ale bolii coronariene

Boala coronariană debutează odată ce depozitele de aterom (colesterol, grăsimi și altele) încep să se formeze de-a lungul arterelor coronariene, vasele de sânge care alimentează inima cu sânge, oxigen și nutrienți.

Depunerile de colesterol și grăsimi duc la îngustarea vaselor. Drept urmare, sângele circulă mai greu și apare inflamația. La un moment dat, acumularea de placă de aterom cauzează angină, probleme respiratorii și chiar atac de cord.

Deoarece boala coronariană se formează în câțiva ani, uneori chiar decenii, este posibil ca persoana bolnavă să nu observe o neregulă, până la apariția atacului de cord.

Factorii de risc în boala coronariană

Deși poate afecta orice persoană, boala coronariană apare mai ales în cazuri specifice, în care bolnavii se confruntă cu principalii factori de risc. Mai jos sunt cei mai importanți dintre aceștia:

• Vârsta – persoanele de peste 60 de ani au un risc mai mare de probleme ale vaselor de sânge, deci, și de boală coronariană;

• Sexul – bărbații au un risc mai mare decât femeile, însă, în cazul acestora din urmă, riscul începe să crească după menopauză;

• Genetica – persoanele care au rude apropiate, părinți sau frați cu boala coronariană sau cu alte afecțiuni de inimă, au un risc mai mare de îmbolnăvire. Pentru bărbați, riscul este mai mare dacă tatăl sau fratele a fost diagnosticat înainte de vârsta de 55 ani, iar pentru femei, dacă mama sau sora a primit diagnosticul înainte de 65 de ani;

• Fumatul – persoanele care fumează au un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv de boala coronariană. Mai mult, chiar și fumatul pasiv crește riscul de îmbolnăvire;

• Hipertensiunea arterială – tensiunea arterială ridicată, mai ales cea care fluctuează mult, poate duce la întărirea vaselor de sânge și reduce canalul prin care trece sângele;

• Un nivel ridicat al colesterolului – crește riscul de formare a plăcii de aterom. Un nivel ridicat al colesterolului „rău” (LDL) și un nivel scăzut al colesterolului „bun” contribuie la acumularea de grăsimi și colesterol pe pereții vaselor de sânge;

• Diabetul zaharat – crește riscul de boală coronariană. Mai mult, diabetul de tip 2 și boala coronariană au în comun doi factori de risc majori, respectiv obezitatea și hipertensiunea arterială;

• Excesul ponderal și obezitatea – cresc probabilitatea de apariție a altor factori de risc;

• Sedentarismul – lipsa activității fizice crește riscul de boală coronariană, precum și probabilitatea de apariție a altor factori de risc (hipertensiune arterială, diabet, nivel ridicat al colesterolului);

• Expunerea prelungită la stres – duce la inflamarea arterelor și crește probabilitatea de apariție a bolii coronariene;

• Dieta nesănătoasă – mai ales dacă predomină alimente care conțin grăsimi saturate, grăsimi trans, sare și zahăr;

• Apneea în somn – această afecțiune duce la oprirea și reluarea respirației în timpul somnului. Drept urmare, apare o scădere a nivelului oxigenului din sânge, care duce la creșterea tensiunii arteriale, putând reprezenta un factor în apariția bolii coronariene;

• Un nivel ridicat al proteinei C-reactive – acest lucru apare mai ales atunci când există o inflamație în organism. Se crede că persoanele care au arterele coronariene mai înguste prezintă un nivel ridicat al proteinei C-reactive;

• Un nivel ridicat al trigliceridelor – acestea sunt grupuri de grăsimi prezente în sânge și care pot crește riscul de boală coronariană, îndeosebi la femei;

• Un nivel ridicat al homocisteinei – este un aminoacid folosit pentru a forma proteine și pentru a susține țesuturile. Un nivel ridicat al homocisteinei poate crește riscul de îmbolnăvire;

• Preeclampsia – un fenomen care apare la femeile gravide și care se manifestă prin hipertensiune arterială și proteine în urină. Femeile care au avut preeclampsie prezintă un risc mai mare de boală coronariană, după vârsta de 65 de ani;

• Consumul de alcool – poate afecta mușchiul inimii și poate agrava alți factori de risc;

• Bolile autoimune – persoanele care suferă de artrita sau de lupus au un risc mai mare de boală coronariană;

• Poluarea aerului – reprezintă un factor pentru boala coronariană mai ales pentru vârstnici, femei și persoane care suferă de diabet sau obezitate. De asemenea, lucrul într-un mediu cu toxine, radiații sau alte substanțe dăunătoare poate reprezenta un risc de boală coronariană.

Diagnosticarea bolii coronariene

Pentru a stabili diagnosticul, doctorul va pune o serie de întrebări despre istoricul medical, va realiza examenul fizic și va recomanda analize de sânge de rutină și investigații. Mai jos sunt principalele tipuri de teste recomandate pentru diagnosticarea bolii coronariene:

• Electrocardiograma – înregistrează semnalele electrice ale inimii, pe măsură ce trec prin inimă. Poate indica dacă persoana a avut un atac de cord sau dacă este unul în desfășurare;

• Ecocardiograma – folosește unde sonore pentru a oferi o imagine detaliată a inimii. Analiza indică dacă toate componentele inimii funcționează normal în pomparea sângelui. Zonele slăbite sau care primesc mai puțin oxigen au fost afectate în timpul unui atac de cord;

• Testul de efort cardiac – dacă apar simptome în timpul efortului fizic, medicul poate recomanda acest test, care implică un mers rapid pe o bandă de alergat sau câteva minute pe o bicicletă statică. Uneori, în timpul testului, se realizează și o ecocardiogramă. O formă particulară este testul nuclear de stres. Acesta oferă o imagine a activității inimii în timpul efortului. Doctorul va vedea cum circulă sângele în repaus și la efort. Uneori, se injectează o soluție înainte de test, iar camerele speciale observă zonele inimii care primesc mai puțin oxigen;

• Caterizarea cardiacă – doctorul introduce un cateter într-o arteră sau venă din zona inghinală, gât sau braț, până la inimă. Ulterior, se realizează o radiografie și medicul observă vasele de sânge și dacă apare un blocaj în zona coronariană;

• Scanarea cardiacă pe bază de CT (computer tomograf) – oferă o imagine asupra depozitelor din artere. Dacă există o cantitate suficientă de depozite de aterom, este vorba de boala coronariană. Uneori, se injectează o soluție de contrast, pentru a oferi o imagine în detaliu a arterelor inimii.

Tratarea bolii coronariene

Tratamentul bolii coronariene depinde de stadiul în care este descoperită, însă implică, de cele mai multe ori, schimbarea stilului de viață, administrarea de medicamente și, uneori, intervenția chirurgicală.

Schimbarea stilului de viață

Urmarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru a preveni complicațiile și apariția unui (nou) atac de cord. Se recomandă:

• Renunțarea la fumat;
• Consumul de alimente sănătoase (fructe, legume, carne slabă, lactate slabe, cereale integrale, pește);
• Activitatea fizică regulată;
• Pierderea în greutate;
• Reducerea stresului.

Tratament medicamentos

Există mai multe tipuri de medicamente folosite pentru a trata boala coronariană. Printre acestea se află:

• Medicamentele pentru colesterol – ajută la reducerea depozitelor de pe arterele coronariene. Drept urmare, scade nivelul colesterolului „rău”. Doctorul poate recomanda statine, niacină și altele;

• Aspirina – medicul poate recomanda administrarea zilnică de aspirină și alte medicamente care subțiază sângele. Acest lucru reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge și se poate preveni blocarea arterelor coronariene. În cazul persoanelor care au avut atac de cord, administrarea de aspirină poate preveni noile atacuri. Cu toate acestea, aspirina poate fi periculoasă, dacă persoana suferă de o boală de sânge sau ia deja un medicament pentru subțierea sângelui;

• Blocantele beta – reduc hipertensiunea arterială și scad nevoia inimii pentru oxigen. Pentru persoanele care au avut un atac de cord, blocantele beta reduc riscul de apariție a altuia;

• Blocante ale canalului de calciu – sunt recomandate dacă blocantele beta nu au efect sau dacă persoana nu le poate lua, pentru că afectează alt tratament. Ajută la ameliorarea durerii în piept;

• Nitroglicerina – sub formă de tablete sau spray, nitroglicerina reduce durerea în piept, prin dilatarea temporară a arterelor coronariene și reducerea necesarului de sânge al inimii;

• Enzima de conversie a angiotensinei – reduce hipertensiunea arterială și previne progresul bolii coronariene.

Intervenții pentru îmbunătățirea circulației

Atunci când schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente nu dau rezultate sau dacă boala este într-o fază avansată, medicul poate recomanda intervenția non-chirurgicală sau chirurgicală.

Cel mai des, se propune introducerea unui cateter în partea îngustă a arterei coronariene. În același spațiu, se așază un balon dezumflat. Acesta este umflat, comprimând depozitele de aterom spre pereții vasului de sânge. Sângele circulă mai ușor și se reduc durerea în piept și hipertensiunea arterială. Uneori, se lasă un stent în arteră, pentru a o menține deschisă. Majoritatea stenturilor eliberează și un medicament, care păstrează artera deschisă.

A doua procedură recomandată de medici este bypass-ul coronarian. Chirurgul folosește un vas de sânge dintr-o altă parte a corpului, pentru a transporta sângele în jurul arterei blocate. Deoarece este o operație pe cord, se aplică mai ales în cazul persoanelor care au mai multe artere coronariene blocate. În acest caz, recuperarea este de durată, iar persoana dragă poate necesita ajutor suplimentar în realizarea activităților de zi cu zi (cumpărături, curățenie, igienă etc.).

Prevenirea bolii coronariene

Boala coronariană poate fi prevenită prin reducerea sau eliminarea factorilor de risc. În acest sens, sunt indicate următoarele:

• Eliminarea fumatului – nicotina duce la constricția vaselor de sânge și forțează inima să lucreze mai mult. Monoxidul de carbon reduce din oxigenul din sânge și afectează pereții arterelor coronariene. Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai bune măsuri de a reduce riscul de atac de cord;

• Menținerea sub control a tensiunii arteriale – dacă persoana are hipertensiune arterială, medicul poate recomanda măsurarea sa regulată, de 2-3 ori pe săptămână. O tensiune normală este de 120 cu 80 mm Hg;

• Menținerea în limite normale a colesterolului – persoanele care au risc de boli de inimă ar trebui să aibă un nivel al colesterolului „rău” mai mic de 100 mg/dL;

• Menținerea diabetului sub control – sunt indicate monitorizarea glicemiei și administrarea medicamentelor pentru diabet, potrivit recomandărilor medicului specialist;

• Consumul de alimente benefice pentru inimă – în această categorie intră fructele și legumele, nucile, semințele, leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea, năutul). De asemenea, se recomandă reducerea alimentelor și a produselor cu grăsimi saturate și trans și alegerea de alimente bogate în grăsimi benefice Omega 3, așa cum este peștele;

• Introducerea activității fizice în programul zilnic – mișcarea ajută la reglarea greutății și la menținerea sub control a diabetului, colesterolului și hipertensiunii arteriale, toți factori majori pentru boala coronariană.

Îngrijirea persoanei cu boala coronariană

Persoana dragă va avea nevoie de ajutor, după un bypass cardiac sau după ce a suferit un atac de cord. Înainte de externare, vorbește cu medicul, pentru a te asigura că știi cum să o ajuți și de ce are nevoie.

În general, în îngrijirea unei persoane cu boală coronariană se acționează pe mai multe paliere: dieta, activitatea fizică, monitorizarea administrării de medicamente și observarea simptomelor care pot indica un atac de cord sau alte complicații. Să le luăm pe rând.

Dieta

Pentru bolnavii de boală coronariană, se recomandă o dietă echilibrată și variată. Este indicat:

• Să mergeți la un nutriționist, pentru un plan alimentar adaptat nevoilor persoanei și preferințelor sale;

• Să consume alimente sănătoase, cât mai puțin procesate, preferabil fructe și legume proaspete, de sezon;

• Să consume o porție de proteine slabe (carne de pui, curcan, pește) la fiecare masă. Acest lucru înseamnă aproximativ 90 g de carne;

• Să se verifice eticheta produselor, pentru conținutul de sare. Pentru o persoană cu probleme de inimă, consumul excesiv de sare poate însemna un drum la spital;

• Să se evite alimentele procesate, bogate în zahăr, prăjite sau care conțin carbohidrați albi (orez, paste, pâine albă).

Activitatea fizică

Doctorul poate stabili, de comun acord cu persoana bolnavă, tipul de activități fizice potrivit pentru nivelul său de activitate, echilibru, rezistență, vârstă. Pentru a beneficia de toate avantajele activității fizice, este indicată renunțarea la fumat.

Se poate începe ușor, cu 20-30 de minute de mers pe zi, și în timp, se poate crește până la 1-2 ore pe zi. În funcție de condiția fizică, se poate opta pentru grădinărit, plimbări cu bicicleta, înot sau aerobic.

Monitorizarea administrării medicamentelor

Administrarea de medicamente este vitală, pentru a reduce din simptome și pentru a preveni apariția complicațiilor. Dacă timpul nu îți permite, poți solicita ajutor specializat, pentru ca persoana dragă să fie la zi cu medicamentele recomandate de medic. De asemenea, va fi nevoie de consult periodic și de refacerea stocului.

Este indicată folosirea unui organizator de medicamente, mai ales dacă persoana trebuie să ia mai multe sau suferă și de alte afecțiuni. Unele medicamente afectează metabolizarea altora, iar altele pot cauza efecte secundare. De aceea, este important ca medicul să știe ce tratamente urmează bolnavul, pentru a putea face ajustări; de exemplu, poate recomanda luarea medicației pentru inimă la 1-2 ore după cea pentru diabet.

Simptome sau semnale de alarmă

Deseori, persoana bolnavă cu inima poate fi reticentă să revină în cabinetul medicului la apariția unor simptome precum durerile în piept, amețeala sau problemele de circulație periferică. Un insotitor care petrece mai multe ore pe zi cu aceasta poate observa apariția simptomelor și încuraja drumul la medic.

Un atac de cord se remarcă prin dificultăți respiratorii, indigestie și dureri în zona umerilor. În cazul insuficienței cardiace, persoana se poate trezi în mijlocul nopții că nu poate respira normal.

Evoluția bolii coronariene depinde de pacient și de starea sa generală de sănătate. În general, există șanse mai mari de recuperare, dacă boala este depistată în fazele incipiente; acest lucru se poate realiza prin control medical periodic, dar și dacă persoana dragă își schimbă stilul de viață și ia medicamentele conform instrucțiunilor medicului. În cazul persoanelor care au factorii de risc pentru boala coronariană, optarea pentru un stil de viață sănătos ajută la reducerea probabilității de îmbolnăvire.

 Sursa foto: Shutterstock